Pentru cine se pregătește taxa de solidaritate

PSD propune ca, începând de anul viitor, companiile cu peste 100 de milioane de euro cifră de afaceri să plătească o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri. În 2020, 335 de companii aveau rulaje mai mari de 100 mil. euro, iar cifra de afaceri cumulată a aces­tora este de 120 mld. euro, adică 600 de miliarde de lei, mai mult de o treime din totalul cifrei de afaceri a tuturor firmelor, la nivel național.

Noua taxă vine să compenseze nedecla­ra­rea profitului de către marile companii şi ar reprezenta o treime din totalul impo­zi­tului pe profit actual încasat la buget. Faţă de taxa propusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care propunea 1% pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit, noua propunere este şi mai drastică, pentru că este suplimentară pe lângă impozitul pe profit.

Cele aproximativ 335 de companii afectate vor plăti, în cazul adoptării acestei măsuri, atât impozitul pe profit de 16%, cât și  un impozit suplimentar de 1% din cifra de afaceri, ceea ce  echivalează cu un al doilea impozit pe profit de încă aproximativ 16%, dublând astfel cota efectivă de impunere din prezent. Asta dacă acceptăm  ipoteza că rata medie de profitabilitate raportată la cifra de afaceri este de 6,25%, cum a fost anul trecut.

Dacă ne uităm în topul COFACE al marilor companii vom vedea și care sunt marii plătitori vizați de această taxă:

http://go.coface.com/LP=3949

Cam 26 de miliarde de euro cumulează cifrele de afaceri ale primelor 10 companii din țară. De aici ar rezulta un impozit pe cifra de afaceri de 260 de milioane de euro. care se adaugă impozitului pe profitul cumulat al acestor 10 companii, de 160 de milioane de euro, corezpunzător unui profit adunat de aproximativ 1 miliard de euro!

Pe ultimul loc în topul COFACe găsim Alro Slatina, cu o cifră de afaceri de 479 de milioane de euro și un profit de 61 de milioane de euro. Confom noului proiect de impozitare, Alro ar avea de plată un impozit pe profit de 10 milioane de euro și o taxă suplimentară de 4,79 milioane de euro. mai sus găsim pe BOSCH Automotive, cu un profit de 1 milion de euro și o cifră de afaceri de 490 de milioane de euro, ceea ce ar conduce la un impozit pe profit de 160 000 de euro și o taxă de solidaritate de 4,9 milioane de euro. Și mai sus avem Coca Cola România, cu un profit de 69 de milioane de euro, la o cifră de afaceri de 501 milioane de euro, ceea ce ar duce la un impozit pe profit de 11 milioane de euro și o taxă suplimentară de 5 milioane de euro. Nuclearelectrica a avut o cifră de afaceri de 503 milioane de euro și un profit de 144 de milioane de euro. Adică un impozit pe profit de vreo 23 de milioane de euro plus o taxă suplimentară de 5 milioane de euro. farmexim, în schimb are 516 milioane de euro cifră de afaceri și doar 3 milioane de euro profit. Adică la un profit de 500 000 de euro ar trebui să adăugăm o taxă suplimentară de 5,16 milioane de euro. Pirelli are un profit de 15 milioane de euro la o cifră de afaceri de 521 de milioane de euro, adică la un impozit pe profit de nici 3 milioane de euro, vom adăuga o taxă de 5,2 milioane de euro. Și exemplele pot continua la nesfârșit, indicând că pentru majoritatea marilor companii o astfel de taxare ar reprezenta o povară destul de mare.

Hai să aruncăm o privire ți în lumea bancară și să vedem cum stau marile bănci după nouă luni din acest an:

https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/22466/20374228/1/10-top-profit-banci.jpg

Dacă tendința se păstrează și în ultimul trimestru, Banca Transilvania va încheia anul cu un profit de 2 miliarde de lei, la o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de lei, urmând așadar să plătească un impozit pe profit de vreo 320 de milioane de lei și o taxă de solidaritate de 45 de milioane de lei.

OTP Bank, însă, va avea la sfârșit de an o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei și un profit de vreo 20 de milioane de lei, urmând să fie bună de plată pentru 3,2 milioane de lei impozit pe profit plus încă 6 milioane de lei taxă de solidaritate.

dar poate, veți zice, anul 2020 a fost afectat de pandemie, iar 2021 este prea vijelios ca ritm de revenire. Hai să ne uităm la anul 2019 și să luăm cel mai important domeniu, cel energetic:

Și aici surpriză! engie ar urma, de exemplu, să plătească o taxă de solidaritate de 70 de milioane de lei, deși ar fi pe pierdere cu -455 de milioane de lei. În aceeași situație ar fi și Petrotel-Lukoil, Complexul Energetic Oltenia și Enel Energie Muntenia…

Dacă privim acum industria alimentară:

vom găsi și aici pe Bunge, cu o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei (corespunzătoare unei taxe de solidaritate de 18 milioane de lei), dar care a marcat o pierdere de 47 de milioane de lei. În schimb Prutul SA ar fi plătit un impozit pe profit de doar 800 000 lei (la un profit de 5,3 milioane de lei), dar s-ar fi căpătuit cu o taxă de solidariate de aproape 7 milioane de lei.