Minerii de la Complexul Energetic Oltenia vor primi majorări salariale de 12%, dar cu condiţia să revină la lucru, astfel încât negocierile să aibă loc ntr-un cadru legal, a anunşat, luni, Ministerul Energiei.

„Ca urmare a situaţiei generate de protestele extinse la carierele din Complexul Energetic Oltenia, Ministerul Energiei a mediat o discuţie între conducerea CEO şi membrii comisiei de negociere a CCM de la nivelul CEO. Precizăm că, la momentul actual, situaţia Sistemului Energetic Naţional este normală, aportul cărbunelui în SEN fiind constant de peste 23%”, spun reprezentanţii ministerului.

Comunicatul mai precizează că orice negociere privind majorări salariale, clauză inclusă în contractul colectiv de muncă valabil până în martie 2020, se poate face numai în cadru legal.

„Orice măsură privind creşterea veniturilor salariaţilor CEO, principala revendicare a protestatarilor, se poate face numai după ce sindicatele notifică oficial începerea negocierilor într-un cadru legal şi, respectiv, după reluarea programului de lucru în cariere. „”

Comunicatul mai precizează că, în cadrul discuţiilor de luni, a fost analizat bugetul Complexului Energetic Oltenia pentru a se găsi soluţii de majorăti salariale.

În principiu, ar fi vorba de trei măsuri: acordarea de vouchere de vacanţă de la 1 mai 2019, creşterea cu 12% a salariilor personalului din sectoarele de producţie, precum şi analiza posibilităţii reducerii unor cheltuieli, cu scopul de a majora noi creşteri ale veniturilor angajaţilor CEO.

Cele trei măsuri vor fi cuprinse într-un acord între părţi, iar la finalul negocierilor, soluţiile agreate vor fi trecute într-o anexă la contractul colectiv de muncă.

Duminică, sute de angajati de la carierele Rosiuta, Jilt Nord si Jilt Sud, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, au intrerupt lucrul, cerand majorarea salariilor, vouchere de vacanta si reducerea varstei de pensionare.

Articolul precedentMega-tranzacție pe piața producătorilor de aur
Articolul următorDeclinul continuă la Bursa de Valori, titlurile Banca Transilvania şi BRD, cele mai semnificative scăderi