Mediul de afaceri îi atrage atenția lui Dăncilă asupra consecințelor dezastruoase ale OUG 114

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) îi atrage atenția primarului Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, că OuG 114/2018 urmează să aibă consecințe dezastruoase pentru mediul de afaceri și pentru economia României.

Ceea ce a contrariat în mod deosebit mediul de afaceri este că OuG 114 schimbă, în mod brutal, reguli în sectoare care susțin modernizarea economiei și calitatea vieții populației: sectorul energetic, sectorul telecomunicațiilor, sectorul financiar-bancar și piața de capital.

CDR subliniază că este posibil ca în urma OUG 114: accesul la finanțare să devină mai dificil în România; IMM-urile să fie afectate semnificativ; este posibilă o scădere a veniturilor și a consumului; cetățenii vor întâmpina dificultăți în accesarea creditului bancar; vor crește dezechilibrele macroeconomice; piața de capital va juca
un rol și mai mic în finanțarea economiei; leul se poate deprecia față de alte monede; statul riscă să plătească dobânzi mai mari pentru finanțarea deficitului.

Analiza CDR pe sectoare de activitate:

Pilonul II de pensii

Din analiza de impact realizată de ASF, administratorilor fondurilor de pensii private le sunt impuse cerințe suplimentare de capital complet nerezonabile, fără o fundamentare a riscurilor care ar trebui acoperite de acest capital suplimentar. Administratorii celor șapte fonduri de pensii private vor trebui să își crească capitalurile proprii cu aproximativ 800 de milioane de euro doar în 2019, adică de 11 ori mai mult decât în prezent și de două ori mai mult decât toate comisioanele brute încasate de toți administratorii Pilonului II în
cei 11 ani de funcționare a sistemului. Guvernul nu a oferit niciun fel de justificare pentru impunerea unor cerințe de capital atât de stricte în paralel cu reducerea cu până la 70% a nivelului comisioanelor de administrare permise.

Într-un limbaj cât se poate de simplu, administratorii vor trebui să aducă de acasă 800 de milioane de euro într-o situație în care reducerea comisioanelor, oricum mici în comparație  cu media UE, nu le va mai permitesă realizeze profituri. Este o invitație nescrisă ca aceste companii să plece, cu efecte greu de anticipat, este o naționalizare de facto a sistemului. „Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de
conformare (raportat la valoarea aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat, existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă”, potrivit analizei ASF.

Bursa de la București va primi o lovitură catastrofică, iar obiectivul creșterii finanțării economiei românești prin piața de capital va fi imposibil de atins pe termen mediu și lung. Nu în ultimul rând, eliminarea acestui mecanism de acumulare a economisirii interne
va determina și el creșterea costurilor de finanțare și refinanțare a datoriei publice și sporirea dependenței de fluxurile de capital străin, de obicei mai volatil, într-o țară în care evoluțiile demografice (îmbătrânirea populației și emigrația) vor avea efecte grave atât asupra bugetului cât și nivelului de trai al cetățenilor.
Telecomunicații

În sectorul telecomunicațiilor Guvernul a decis să majoreze tariful de monitorizare de la maxim 0,4% la 3% din cifra de afaceri, taxă care este excesivă și nejustificată, contravine cadrului european și național de reglementare și care se va transforma într-o povară pentru întreaga industrie de telecomunicații din România și pentru toți utilizatorii de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă și servicii de televiziune și care va conduce la blocarea dezvoltării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice. În linie cu prevederile
europene, această taxă trebuie să acopere doar valoarea costurilor administrative suportate de către  autoritatea de reglementare pentru îndeplinirea atribuțiilor de reglementare stabilite în sarcina sa, iar nu să aibă drept consecință o suprataxare a industriei.

Pragurile minime stabilite de OuG 114 pentru participarea la licitațiile pentru spectrul de bandă par a fi atât de ridicate încât vor descuraja orice investiții semnificative în viitor. De asemenea, OUG 114 defavorizează sectorul comunicațiilor electronice față de alte industrii prin disproporția dintre pericolul social redus al faptelor vizate de Art. 85 (privind regimul sancționator al lucrărilor de infrastructură de telecomunicații) și cuantumul sancțiunii aplicate prin prevederile respective. Prevederile sunt și contradictorii în legătură cu
regimul de autorizare și se adaugă unui proces deja foarte birocratic de avizare şi autorizare. Menținerea acestor prevederi va avea drept efect blocarea investițiilor în construirea de rețele de mare viteză și în modernizarea rețelelor existente.

Prețurile pentru achiziția spectrelor de frecvențe sunt exagerat de mari și fără nicio legătură cu valoarea reală, fiind stabilite aleatoriu, în contradicție cu prevederile cadrului european de reglementare. România se putea lăuda la nivel global cu o viteză a internetului care ne plasa pe primele locuri, dar această performanță poate fi menținută doar prin investiții constante. În contextul în care România, inclusiv la momentul preluării
Președinției Consiliului Uniunii Europene, și-a asumat obiective precum digitalizarea economiei și administrației ca priorități naționale este de neînțeles de ce Guvernul optează pentru un regim de taxare punitiv și descurajant în acest domeniu. Infrastructura de telecomunicații care este fundația și catalizatorul multor altor sectoare și progresul către o economie digitală avansată este periclitată de OuG 114.

În acest context, realizarea obiectivelor Agendei Digitale pentru Europa privind accesul la serviciile de comunicații de bandă largă până în 2020, precum și implementarea „Planului de acțiuni: 5G pentru Europa” privind introducerea coordonată a serviciilor 5G în Uniune , inclusiv în România, sunt puse în real pericol.
Sectorul energetic

În sectorul energetic situația este, de asemenea, îngrijorătoare. Este vorba de un sector unde, din nou, necesarul de investiții este foarte mare și statul român nu are nici pe departe resursele necesare pentru a le face pe toate în următoarele două decenii. Decapitalizarea sectorului în urma acestei ordonanțe va încetini și mai tare ritmul investițiilor. Eforturile de până acum de liberalizare și de-reglementare a piețelor de gaz și
electricitate au reprezentat un progres însemnat, în ciuda unor deficiențe încă semnificative care ar fi trebuit să fie adresate, dar nu în felul în care o face OuG 114.

Ordonanța stabilește prețul angro al gazelor naturale în România la un nivel mult inferior prețurilor internaționale, reintroduce obligațiile de vânzare pentru producătorii de gaze, prevede ca ANRE să determine proporția dintre importuri / producție internă pentru segmentul nerezidențialși introduce o contribuție de 2% către reglementator. Acești termeni reprezintă o intervenție guvernamentală severă pe piața energiei din România, abandonând dezvoltarea piețelor angro de energie care au permis producătorilor și furnizorilor, importatorilor și comercianților naționali și internaționali să concureze în furnizarea consumatorilor români.

OUG 114 descurajează investițiile în producția de gaze naturale deoarece producătorii nu vor putea să vândă la prețuri care să le reflecte pe cele internaționale ale materiilor prime. De-a lungul timpului, acest lucru va reduce producția de gaze naturale în România, activitatea economică și ocuparea forței de muncă conexe. De asemenea, OUG 114 discriminează producătorii români față de cei externi, care vor putea vinde fără restricții.
Ordonanța răstoarnă progresele înregistrate în reformarea pieței românești a gazelor naturale: de exemplu, prețurile fixe și contribuția ANRE de 2% ar putea să prevină activitățile comercianților care de obicei operează  cu marje mici. În consecință, o dezvoltare a lichidității pe piețele centralizate din România (care a reprezentat
o justificare esențială pentru obligația de piață centralizată) este puțin probabilă.

Stabilirea unui preț mult mai scăzut pentru gaze în comparație cu prețurile regionale europene și stabilirea unui coș de gaz ar putea constitui, de asemenea, o măsură de ajutor de stat. În plus, aceste măsuri vor genera pierderi semnificative la bugetul de stat și, eventual, pierderi suplimentare datorate reducerii investițiilor, scăderii producției de gaze,
pierderii locurilor de muncă și impactului economic negativ.

În acest context, o contribuție la autoritatea de reglementare aplicată cifrei de afaceri într-o industrie care, în mare măsură, funcționează cu volume mari și marje reduse poate pune în pericol rentabilitatea până la punctul de anulare a cheltuielilor de capital. Modul defectuos în care a fost scrisă legea și majorarea amenzilor creează expuneri semnificative în caz de neconformitate și, prin urmare, aruncă sectorul energetic într-un impas.

Piața de capital
Piața de capital a suferit pierderi semnificative imediat după anunțarea OuG 114/2018 și apoi în săptămânile următoare. CDR consideră că această cădere a bursei a fost determinată fără niciun echivoc de anunțul neașteptat al tuturor acestor măsuri. Această volatilitate crescută va afecta încrederea investitorilor tocmai când BVB făcea eforturi semnificative să treacă de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă
ceea ce ar putea aduce investiții semnificative în România.

Fondurile care investesc în piețe emergente au active în administrare de cca 130 de ori mai mari decât cele care investesc în piețe de frontieră şi care în prezent nu pot investi în Romania.

Afectarea administratorilor fondurilor din Pilonul 2 și a băncilor (sectorul financiar fiind unul dintre cele mai reprezentative de la bursă) se resimte în afectarea bazei de investitori locali care să susțină ofertele publice derulate prin piața de capital și lichiditatea sustenabilă a pieței a redus lichiditatea și o va face în continuare dacă aceste fonduri vor fi nevoite să se retragă. În contextul în care această OuG rămâne neschimbată bursa românească va rămâne considerabil subdezvoltată față de alte burse din regiune.

Pe lângă impactul derivat din afectarea bazei de investitori locali, OuG s-a făcut și mai tare resimțită cu măsurile de afectare a sectorului energetic si telecomunicații, care, împreună cu sectorul bancar, reprezintă constituenții principali ai indicelui de referință al pieței de capital locale, BET. Orice afectare a sectorului în care companiile incluse în indice
activează se reflectă în prețul acțiunilor acestor companii, reduce evaluarea din perspectiva diminuării profitabilității și afectează lichiditatea sustenabilă pe termen mediu şi lung a acestora. În plus, toate acestea reduc șansele de noi listări de companii private românești pe BVB, contrar obiectivului european de reducere a dependenței de finanțare a companiilor prin credit bancar.

CDR  că scăderea indicilor bursei de valori ca urmare a acestei OuG a afectat dramatic încrederea investitorilor și prin urmare scăderea atractivității investițiilor vor anula șansele de promovare anul acesta a României la statutul de piață emergentă în ciuda
tuturor eforturilor întreprinse de peste patru ani.
Sectorul construcțiilor

Sectorul construcțiilor este de asemenea afectat negativ de lipsa de claritate a OUG 114, atât în ceea ce privește formulările juridice, cât și în ceea ce privește obiectivele pe care le are pentru acest sector. Nu este foarte clar cine va beneficia de stimulentele fiscale din ordonanță și modul în care legislația este elaborată va avea un impact atât asupra companiilor din alte sectoare care au mici activități de construcții, dar și asupra
personalului din sectorul construcțiilor care nu este direct implicat în construcții, dar care se ocupă de diverse activități conexe.

În general, constructorii cu o cifră de afaceri semnificativă (mai mare de 1 milion de euro),
cu comportamente financiare previzibile, atractive din punct de vedere bancar, au o cifră de afaceri generată din mai multe activități, nu numai din construcții. Ca urmare, sustenabilitatea lor economică și potențialul de dezvoltare sunt mai mari în comparație cu alte companii care au un singur tip de activitate. Stabilirea pragului de 80% din cifra de afaceri va determina aceste companii să se împartă în entități mai mici, cu cifre de afaceri
mai mici, diminuându-și capacitățile competitive din punct de vedere al bancabilității pentru lucrări de infrastructură mari. Pe de altă parte, cifra de afaceri mare asigură competitivitatea contractorilor români în ofertele mari din sectorul public datorită bancabilității și a capacității de a oferi garanții financiare până la nivelul solicitat pentru lucrări mari de infrastructură.Pragul de 80% din cifra de afaceri stabilește o limită foarte volatilă, care trebuie demonstrată lunar autorităților fiscale, pentru a evidenția implementarea legitimă a OUG 114; acest lucru va genera un volum mare de muncă birocratică și costuri crescute, cu un risc mare de interpretare și punere în aplicare greșită, ceea ce ar duce la sancțiuni pentru companie.

Concluzie
Toate aceste măsuri vin în contextul în care economia României pare că a atins vârful de creștere economică și urmează să intre într-o perioadă de creștere mai temperată. Mai rău, există suficiente semnale că prognozele vizavi de economia europeană sunt mai degrabă precaute în următoare perioadă și știm că dacă cel mai important partener comercial strănută, România răcește. Peste toate acestea există îngrijorări legate de sustenabilitatea finanțelor publice mai ales că aceste măsuri, venite pe sfârșit de an, par menite să aducă
fonduri la un buget de stat care reușește cu greu să facă față tuturor creșterilor de cheltuieli publice din ultimii ani. Toate acestea reprezintă riscuri semnificative pentru economia României și acumularea lor nu este de bun augur nici pentru mediul de afaceri, nici pentru populație, nici pentru bugetul statului în final.

Cifrele macroeconomice solide obținute cu greu după restructurarea din perioada 2011-2015 și o economie globală și europeană puternice, au acționat ca un scut pentru unele dintre măsurile Guvernului care au creat dezechilibre în unele domenii din mediul privat in România.

De data aceasta, măsurile introduse de OuG 114 aduc schimbări masive, structurale, ce pot avea impact grav în întreaga economie cu implicații pentru fiecare
cetățean.

Sursa: CDR

Articolul precedentRomânia a înregistrat deficit și la produsele prelucrate din metal
Articolul următorBursa a deschis în creştere şedinţa de tranzacţionare de joi