Marea noastră gaze poartă / Noi le dăm la altă poartă

    România și Ungaria consumă aproximativ aceeași contitate de gaze naturale

    • În anul 2019, conform estimărilor FMI („World Economic Outlook Database, 2019”. IMF.org. International Monetary Fund), Ungaria a avut un PIB (cifre comparabile) de 332 miliarde de dolari SUA. În același an, România a fost o economie cu un PIB de 546 miliarde de dolari SUA. Adică cu 64% mai mare decât economia maghiară.
    • Cu toate acestea, consumul anual de gaze al Ungariei a fost de 9,6 miliarde mc, iar al României de de 10,5 miliarde mc. 10% în plus a fost consumul nostru față de cel al maghiarilor.
    • Rata de penetrare a deistribuției de gaze în Ungaria este de 95%, iar în România de sub 40%

    România – al doilea producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda

    România-țara cea mai puțin dependentă de importurile de gaze naturale

    România – a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din UE

    • Olanda (zăcământul Groningen): aproximativ 2800 miliarde mc de gaz, din care se produc anual 24 miliarde mc, cu angajamentul guvernului olandez de a opri total producția până în 2030
    • România: rezerve on-shore certe de peste 100 miliarde mc plus rezerve în Marea Neagră între 200 și 500 miliarde de mc. Anual extragem mai puțin de 10 miliarde de mc.

    Piața Uniunii Europene

    • Un sfert din mix-ul energetic la nivel european este reprezentat de gazele naturale (media ultimilor 20 de ani)
    • Prețul gazului este de 30-50% din prețul electricității pentru consumatorii casnici și/sau industriali
    • Rusia și-a crescut cota de piață în consumul UE de la 23% la 36%- o problemă de securitate pe termen lung

    Conductele din jurul nostru- toate ne ocolesc

    Cui a dat România gazele de la Marea Neagră

    • Compania OMV-Petrom controlată de grupul austriac OMV, la care statul român mai deține o participație de 20%, forează în perimetrele cele mai mari din Marea Neagră: Histria, Neptun 1 și Neptun 2. În perimetrul de mare adâncime Neptun 2, OMV Petrom are parteneriat 50-50% cu gigantul american Exxon Mobil, iar în perimetrul de mică adâncime Netpun 1 forează singur, la fel ca și în perimetrul Histria.
    • Compania OMV de la Viena are doi mari acționari – compania de stat austriacă OBAG și grupul Mubadala Petroleum, din Emiratele Arabe Unite
    • BSOG-Petro Ventures-Gas Plus :Consorțiul celor trei companii are loc în perimetrele Midia și Pelican, iar în perimetrul Luceafărul compania Black Sea Oil&Gas (BSOG) lucrează doar cu Petro Ventures. Proiectul BSOG de exploatare a gazului din perimetrul Midia se ridică la 400 de milioane de dolari, conform Reuters, iar în februarie 2019 a primit undă verde, în ciuda modificărilor legislative din România. În aprilie 2019, trio-ul americano-australiano-italian a anunțat că deschide sonde în zăcămintele de gaz Doina și Ana, din Marea Neagră și că estimează că va produce de aici în jur de 10% din necesarul de consum anual de gaze al României. Gazul va fi adus pe o conductă submarină până la stația din localitatea Corbu.
    • Black Sea Oil&Gas Romania (BSOG) este controlată de fondul de investiții american Carlyle International Energy Partners. Din anul 2015, BSOG este moștenitoarea perimetrelor din Marea Neagră ale companiei canadiene Sterling Resources, care s-a retras din România.
    • Grupul rusesc Lukoil caută gaz în perimetrele Rapsodia și Trident, alături de compania românească de stat Romgaz, în platoul continental românesc al Mării Negre, la care statul român a câștigat acces după victoria de la Tribunalul Internațional de la Haga, în fața Ucrainei. Estimările rușilor față de rezerva de gaz din zonă se ridică la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă necesarul de gaz al României pe circa 3 ani.
    • Lukoil Overseas Atash BV controlează operațiunea din Marea Neagră, cu 72%, iar Romgaz participă cu doar 10%. În proiect se mai află și compania rusească Panatlantic Petroleum, fosta Vanco International, subsidiară a IFD Kapital Group, care este una dintre cele mai mari companii rusești, înființată la Moscova tot de Lukoil.
    • IFD Kapital se află sub sancțiunile SUA, pentru participațiile sale în Crimeea
    • Petromar Resources, firmă controlată de milionarul Gabriel Comănescu prin compania Upetrom Group Management, sapă după gaz și petrol în perimetrele Muridava și Cobălcescu, vecine cu cele unde sapă rușii de la Lukoil.
    • Grup Servicii Petroliere, compania lui Comănescu, a lucrat cu rușii de la Gazprom, pentru care a fost subcontractor în construcția unei conducte de gaz submarine în zona Soci. Grupul lui Comănescu deține mai multe platforme marine de foraj, cumpărate de la OMV Petrom, via subsidiara Petromar, și pe care le-a mutat în patrimoniul mai multor firme offshore pe care le controlează în Malta, acolo unde și-a externalizat și o mare parte din profiturile pe care le face din afacerile cu petrol și gaze.
    • Asociatul lui Comănescu este germanul Bruno Harm Siefken, care a lucrat în paralel atât pentru OMV Petrom, care i-a vândut platformele de foraj lui Comănescu, cât și asociat cu Comănescu într-un offshore din Insulele Virgine Britanice.
    • Înainte să vină la OMV Petrom, Siefken a fost membru în consiliul de administrație al companiei Wolgodeminoil din Volgograd – o asociere între Lukoil și compania germană Wintershall, un partener tradițional al Gazprom.
    • România ar trebui să aibă trei mari priorități pentru utilizarea gazelor din Marea Neagră:
    • 1. Înlocuirea centralelor electrice pe cărbune cu unele pe gaze
    • 2. Extinderea rețelelor de alimentare cu gaze
    • 3. Valorificarea superioară a gazelor prin re-deschiderea capacităților petrochimice

    Ce va face, de fapt, România cu gazele din Marea Neagră- le va exporta!

    • Transgaz s-a angajat:
    • să pună la dispoziție capacități minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România și Ungaria (Csanádpalota);
    • să pună la dispoziție capacități minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România și Bulgaria (Giurgiu/Ruse și Negru Vodă I/Kardam);
    • să se asigure că tarifele pe care le va propune autorității române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenția între piața de export și cea internă;
    • Versiunea finală a angajamentelor prevede o capacitate suplimentară semnificativă față de versiunea angajamentelor care a fost testată de piață, în special pentru Ungaria, prin includerea capacităților avute în vedere pentru tronsonul românesc din prima fază a proiectului privind gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria („BRUA”).
    • Proiect PCI (a treia lista): 6.24.10-1 ”Grupul de proiecte care presupune creșterea etapizată a capacității coridorului de transport bidirecțional Bulgaria–România– Ungaria–Austria (cunoscut în prezent ca și ROHUAT/BRUA) care va permite 1,75 mld. mc/an în prima etapă și 4,4 mld. mc/an în cea de a doua etapă, cu posibilitatea preluării inclusiv a noilor resurse de la Marea Neagră în cea de-a doua și a treia etapă”- așa se numește proiectul la care lucrează Transgaz și statul român pentru exportul gazelor românești în Ungaria și Bulgaria

     

    Transgaz: PLANUL DE DEZVOLTARE A  SISTEMULUI NAȚIONAL DE TRANSPORT
    GAZE NATURALE
    2019 – 2028

    Cum va crește gazul românesc securitatea energetică a …Ungariei și Austriei

    • Pasul 1. Statul român nu construiește niciun grup energetic pe gaze. Romgaz simulează construirea unei centrale mici la Iernut, dar-ghinion?- constructorul nu respectă termenele
    • Pasul 2. Transgaz organizează o licitație pentru rezervarea capacităților de export către Ungaria…la Budapesta, pe serverele operatorului maghiar FGSZ, parte a grupului MOL.
    • Pasul 3. Licitația este câștigată de două firme maghiare: MET AG , o companie înregistrată în Elveția, cu 40% acționariat MOL și MVM.
    • Pasul 4. guvernul Dăncilă a decis ca „societatea ce va furniza servicii profesionale de hub gazier pentru Romania (inclusiv servicii de comercializare si servicii conexe) si va avea ca scop operarea Punctului Virtual de Tranzactionare din Romania” sa fie detinuta pe jumatate de catre OMV. Cealalta jumatate a operatorului hub-ului gazier va apartine firmei de stat Transgaz. Pentru informare- OMV deține hub-ul Baumgarten, principalul competitor din regiune…

    De ce să se exporte gazul românesc? Pentru că petrochimia este cea mai „bănoasă” industrie din UE

    Producătorii vor avea de ales între a vinde gazul în România cu cel mai mic preț din UE sau a-l exporta

    AUTOR: Perișor Peiu, Coordonator Realitatea Financiară