Banca centrală a Turciei a intervenit miercuri pentru a opri căderea liberă a lirei turcești, dar nu este clar dacă factorii de decizie politică vor putea să oprească pe deplin criza monetară. Investitorii asiatici, în special japonezi, au introdus ordine mari de vânzări, lira pierzând mai mult de 6% din valoare în fața yenului.
Banca Centrală a Turciei a majorat miercuri rata dobânzii de politică monetară cu 300 de puncte procentuale, într-o mișcare surpriză care stopat vânzările de lire turcești – cel puțin pentru moment. Rata dobânzii a ajuns acum la 16,5%, comparativ cu 13,5% anterior. (prin comparație, în România dobânda cheie, majorată recent este 2,25%).
Dolarul American a urcat miercuri la un nou nivel istoric în fața lirei turcești până la nivelul de 4,9233, înainte ca trendul să se inverseze după decizia băncii centrale, care a repus lira înapoi pe picioare. Moneda turcă a încheiat ziua la cotația de 4,5755 în raport cu dolarul. De la începutul anului, lira turcească s-a depreciat cu mai mult de 20% față de dolar, conform datelor FactSet.
Paritatea față de euro s-a îmbunătățit și ea, un euro valorând miercuri seară 5,3493 lire. SUA și Uniunea Europeană sunt principalii parteneri comerciali ai Turciei.
Banca centrală a funcționat într-un mediu particular, având în vedere că inflația Turciei se măsoară cu două cifre, iar moneda acesteia continuă să alunece până la noi minime istorice. În plus, guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan a criticat banca centrală, solicitând rate ale dobânzii mai mici, pentru a susține creșterea economică.
Saptamana trecuta, președintele Erdogan, care este asteptat sa castige un nou mandat de cinci ani la alegerile generale anticipate programate pe 24 iunie, a declarat ca doreste sa controleze mai mult politica monetară in timpul urmatorului mandat . Comentariile sale i-au determinat pe jucătorii din piață să creadă că independența băncii centrale este în pericol, iar agenția de rating Fitch a declarat că „o erodare mai amplă a independenței politicii monetare ar exercita o presiune suplimentară asupra profilului de credit suveran al Turciei”.
În timp ce acțiunea băncii centrale de miercuri a fost agresivă dar în linie cu obiectivul de a reduce rata inflației la o singură cifră, s-ar putea să fie suficient pentru „a consolida un culoar de variație a lirei între 4,40 și 4,50 in raport cu dolarul, un nivel pe care l-am fi considerat ca o slăbiciune extremă a lirei în urmă cu doar trei săptămâni”, a scris într-o notă Christian Maggio, șeful piețelor emergente la TD Securities, informează MarkWatch.
Într-adevăr, există mai multe vulnerabilități pentru liră. Deficitul mare de cont curent al Turciei și dependența sa de finanțarea externă – în special denominată în dolari – fac ca țara să fie vulnerabilă în contextul normalizării politicii monetare. Dobânzile în urcare din S.U.A. înseamnă o greutate și mai mare pentru plata datoriilor Turciei. Iar dolarul puternic, care s-a întărit mai mult pe fondul creșterii randamentelor Trezoreriei, precum și a datelor economice favorabile, de asemenea, nu ajută.
Fuga capitalurilor care a devastat valutele piețelor emergente de la începutul acestui trimestru a lovit cel mai tare în Turcia și Argentina, care la rândul ei se confruntă cu o criză monetară proprie, chiar mai mare.
„În ciuda majorării de miercuri, vedem în continuare șanse de unu la trei ca banca centrală să fie nevoită să urce în continuare dobânda înainte de întrunire oficială a Consiliului din 7 iunie”, a spus Maggio.
În cazul în care lira s-ar stabiliza într-adevăr în următoarele săptămâni, banca centrală probabil că o să-și intensifice și mai mult intervențiile pentru a evita din nou creșterea ratelor, parțial datorită opoziției politice față de majorarea acestora.
„Aceasta ar însemna o fragilitate continuă a încrederii jucătorilor de pe piețele valutare”, a spus Maggio.
Criza generată de incertitudinile geopolitice a înregistrat miercuri o inflamare semnificativă a piețelor valutare din țările emergente, cu Turcia în prim plan, având în vedere deprecierea accelerată a lirei turcești, agravată de investitorii asiatici care s-au alăturat vânzărilor masive de lire, scrie Reuters.
În ultimele săptămâni, moneda Turciei a înregistrat o scădere bruscă, scăzând cu peste 5 procente față de dolar, apropiindu-se de nivelul psihologic de 5 lire pentru un dolar. Lira turcească a înregistrat astfel cea mai slabă performanță săptămânală și lunară din ultimul deceniu.
De asemenea, au suferit și alte valute. Randul din Africa de Sud, rubla rusă și peso-ul din Mexic au scăzut față de săptămâna trecută cu 0,5% față de un dolar aflat în plină ascensiune.
Sentimentul investitorilor s-a înrăutățit după ce președintele S. Donald Trump a declarat că nu este mulțumit de discuțiile recente privind reducerea deficitului comercial dintre Washington și Beijing.
Comentariile sale au provocat noi îngrijorări cu privire la relațiile comerciale dintre primele două economii ale lumii, după ce investitorii s-au bazat pe comentariile făcute în week-end de secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, care a spus că „războiul comercial” este pus „în așteptare”.
Indicele actiunilor din pietele emergente din cadrul MSCI a scăzut cu 0,6%, iar în Rusia, Turcia și Europa Centrală indicii s-au redus cu peste 1%.
Comments are closed.