Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, atrage atenția asupra diminuării încrederii în instituțiile publice și băncile comerciale, subliniind necesitatea ”reclădirii credibilității autorităților și a politicilor publice promovate de acestea, esențiale pentru asigurarea securității naționale”.
”Încrederea publicului în instituțiile publice a fost pusă la încercare după izbucnirea crizei globale. S-a întâmplat astfel pe tot globul și nu avea cum să fie altfel nici în regiunea Balcanilor și a Mării Negre, mai ales că țările din această zonă au fost puternic afectate de efectele crizei. Reclădirea credibilității autorităților și a politicilor publice promovate de acestea este esențială pentru asigurarea securității naționale”, a spus guvernatorul BNR, în forumul cu tema Provocări financiare în regiunea Mării Negre și a Balcanilor, desfășurat la Constanța.
Băncile centrale se numără printre instituțiile care se confruntă cu această provocare. Iar încrederea este fundamentală pentru independența băncilor centrale și pentru funcționarea adecvată a politicii monetare. În aceste condiții, un nivel redus de încredere a publicului fragilizează poziția autorităților monetare și limitează eficiența acțiunilor acestora, a avertizat Mugur Isărescu.
”Înainte de declanșarea crizei, exista un suport larg pentru băncile centrale independente, de la care societatea aștepta un bun public important: stabilitatea prețurilor, a cărui livrare era relativ uşor de constatat. Ulterior, viaţa băncilor centrale a devenit mult mai complicată, fiind necesare demersuri de mare amploare pentru asigurarea sau restaurarea stabilității financiare în condițiile unui sistem bancar răvășit la nivel global de manifestările crizei financiare”, a spus guvernatorul.
Deși nu au fost operate modificări în cadrul legal al băncilor centrale, acestea au fost forțate de realitatea de pe teren să acționeze conform unui mandat dual implicit, care să includă, pe lângă obiectivul fundamental al stabilității prețurilor, și stabilitatea financiară. În noul context economic și financiar și în dubla lor ipostază de autoritate monetară și prudențială, băncile centrale nu puteau să nu se implice în efortul de depășire a instabilității financiare, consideră Isărescu.
Regândirea conexiunilor sau retrasarea frontierelor dintre stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară sunt demersuri dificile, dar necesare întrucât cele două obiective pot intra la un moment dat în conflict. Există o singură rată a dobânzii de politică monetară şi nivelul ei adecvat, la un moment dat, pentru atingerea ţintei de inflaţie poate fi altul decât cel reclamat de asigurarea solidităţii sistemului financiar. De altfel, tocmai pentru a nu periclita eficacitatea politicii monetare, un rol foarte important pe frontul asigurării stabilității financiare trebuie să revină politicilor macroprudenţiale, cadrul de implementare a acestora evoluând considerabil în ultimul deceniu, explică Mugur Isărescu.
Indiferent dacă au fost sau nu nevoite să păşească în afara cadrului clasic de operare și să recurgă la instrumente neconvenţionale pentru a gestiona o situație economică și financiară dificilă, epoca postcriză a însemnat pentru băncile centrale o mai mare expunere şi, prin urmare, riscuri sporite în planul percepţiei publice, subliniază Mugur Isărescu.
Comments are closed.