Rata inflației a urcat în aprilie la 5,2%, comparativ cu aprilie 2017, ceea ce reprezintă o valoare record al ultimilor cinci ani. Raportată la luna martie, prețurile au crescut în medie în aprilie cu 0,5%, arată datele comunicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Preţurile de consum au crescut în aprilie cu 5,2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un avans de 7,2% la produsele nealimentare, de 4% la alimente şi de 2,8% la servicii, a anunţat luni INS.
Rata anuală a inflației a ajuns în aprilie la un nou maxim, de 5,2%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la produsele nealimentare 7,2%. Alimentele s-au scumpit luna trecută cu 4% și serviciile cu 2,8%, în termeni anualizați, raportat la luna aprilie 2017, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS).
Faţă de decembrie, preţurile s-au majorat în cu 1,92%.
Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,3%.
Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (mai 2017 – aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (mai 2016 – aprilie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,2%.
Faţă de decembrie 2017, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în aprilie, la fructe proaspete (13,91%), citrice (11,32%) şi gaze naturale (10,19%).
Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în aprilie faţă de decembrie, cu 3,9%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 3,5% la 3,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3% pentru decembrie 2019.
În ultima lună BNR a intervenit puternic în piață pentru a stopa creșterea indicelui prețurilor de consum, țintirea inflației fiind una din atribuțiile legale ale Băncii Centrale. Încercările repetate ale politicienilor de a muta responsabilitatea de la politicile economice spre cele monetare s-a dovedit un demers politicianist.
Prețurile și-a văzut de drumul lor ascendent, imprimat de creșterile salariale (în special) necorobrate cu capacitatea economiei românești de a le prelua șocul inflaționist. Măsurile de extagere a excesului de lichiditate (cantitate mare de lei disponibili în piață) dictate de BNR, pot fi o frână pentru inflație doar pe un termen mediu. Nu scurt și cu atât mai puțin imediat.
Comments are closed.