Industria caniculei – cine și cât căștigă de pe urma valului de arșiță care a lovit România

Există, fără îndoială, industrii care prosperă în zilele toride de vară, așa cum trăim în aceste săptămâni. Consumul de apă minerală, băuturi răcoritoare, bere ajunge, fără îndoială, la maxim în aceste perioade. hai să vedem cât suntem de pregătiți să facem față consumului și cât de mult consumăm.

Să începem cu berea: România este al optulea cel mai mare producător de bere din Uniune, cu 17 milioane de hectolitri (2019), la mică distanță de locul șapte, Italia (17,2 milioane de hectolitri) și la foarte mare distanță de locul următor, Turcia:

 

https://www.statista.com/statistics/444575/european-beer-production-by-country/

În ceea ce privește consumul, cu 85 litri/locuitor ne găsim în prima parte a clasamentului european, pe locul cinci, după țările tradițional mari consumatoare de bere (Cehia, Austria, Germania, Polonia), dar înaintea irlandezilor, a britanicilor , a olandezilor, ba chiar a danezilor (ultimele două țări mari producătoare):

https://www.statista.com/statistics/625214/per-capita-beer-consumption-european-union-eu/

În ceea ce privește înghețata, aici nu mai stăm chiar așa de bine, România fiind abia pe locul 12 în Uniunea Europeană:

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

Din păcate, ne depășesc state precum Ungaria sau lituania, alături de statele mari și de producători tradiționali, precum Belgia și Olanda.

Conform datelor centralizate de catre consultantii de la Frames, cifra de afaceri a firmelor din acest sector a crescut de la 396,3 milioane de lei in 2010 la 531,8 milioane lei, in 2017.
În 2019 estimările  Frames indicau un business de peste 600 de milioane de lei, iar pentru 2019 suma a fost mult depasita, ca urmare atat a cresterii consumului, cat si a scumpirilor din acel an.

Din păcate, din cele peste 200 de companii producatoare, numai sapte sunt din zona mijlocie mare, restul activand in sectorul intreprinderilor mici si microintreprinderilor, cu o medie de 17 angajati la nivelul industriei.

In timp ce cifra de afaceri medie neta, la nivelul sectorului, este plasata in jurul cifrei de 2,6 milioane de lei, iar media profitului net depaseste cu putin 200.000 de lei, media pierderilor nete a scazut de la 134.084 lei (in 2010) la 34.157 lei (in 2017), iar cea a datoriilor medii nete de la 2,7 milioane de lei la 1,3 milioane lei.

Pe ansamblu, in sectorul productiei de inghetata activeaza aproape 3.400 de angajati, in crestere cu peste 1.000 fata de anul de referinta 2010. Din punct de vedere regional, Bucuresti-Ilfov, zona cu cel mai mare numar de clienti, a atras cele mai multe investitii in acest domeniu.

In acest context, statisticile Ministerului Finantelor si ale Registrului Comertului arata ca 34 de firme producatoare de inghetata erau active in Romania, in 2017, din care in Constanta functionau 13, in Cluj un numar de 12, in Timis si Dolj cate 10, iar in Iasi un numar de noua firme.

 

Din statisticile europene aflăm că  in Romania, consumul de inghetata per capita de circa 2 litri (echivalentul a 22 de inghetate la cornet), la o treime fata de media europeana. La nivel comparativ, in Suedia si Germania, consumul este de pana la opt ori mai mare, iar la nivel regional ne situam inca la jumatate.

Analiza citata arata ca numarul de peste 200 de companii care produc inghetata in Romania au realizat, impreuna, un profit de 42,1 milioane de lei in 2017, mai mult decat dublu fata de 2010, cand valoarea raportata s-a ridicat la 15,9 milioane de lei.

Marii consumatori de înghețată din lume sunt la ani lumină distanță de consumatorii români:

Cât privește consumul de apă minerală îmbuteliată , aici ocupăm locul 10 european, la mică distanță de media europeană, cu 106 litri/locuitor/an:

https://www.statista.com/statistics/455422/bottled-water-consumption-in-europe-per-capita/

România se situează pe locul opt la nivelul UE în ceea ce privește producția de apă îmbuteliată, după marile puteri Germania (12 miliarde de litri) și Spania 9aproape 6 miliarde de litri), Franța, Polonia, Italia și Austria.

Austria este cel mai mare exportator mondial de băuturi răcoritoare, cu 3,3 miliarde de dolari (2019), urmată de alte state europene : Germania, Olanda, Elveția. România, cu puțin peste 100 de milioane de dolari exporturi, se află pe locul 15 în Uniunea Europeană și pe locul 34 mondial.

Mai puțin de 3% dintre români consumă băuturi răcoritoare pe zi, una dintre cele mai scăzute ponderi din Uniune:

Bar chart: Share of people drinking sugar-sweetened soft drinks in the EU, EU Member States and EFTA countries, 2019, at least once a day, % population aged 15 and over

https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20210727-1

Am ajuns și la aer condiționat. Aici nu stăm deloc printre fruntași în ceea ce privește producția:

http://www.frdcenter.ro/wp-content/uploads/2019/10/HVAC-market-in-Emerging-Europe-An-FRD-Center-analysis-1.pdf

Piața românească de aer condiționat era estimată de către Asociația japoneză pentru Aer condiționat și refrigerare pentru 2018 la 150 000 aparate, ceea ce înseamnă cam 110 milioane de euro.

În fine, pentru cei cu preferințe mai aproape de clasic, răcorirea pe timpul verii se poate face și la un pahar de vin bun, răcoros.

România este al șaptelea mare producător de vin continental și al șaselea în Uniune:

https://www.statista.com/statistics/445651/leading-countries-wine-production-europe/

În privința consumului, liderii europeni sunt Portugalia și Franța , cu peste 50 litri/locuitor peste 15 ani, urmați de Croația, Slovenia și Grecia (42, 41 și 37 de litri/locuitor peste 15 ani), apoi Italia, Suedia și România (34, 33 și 32 litri/locuitor de peste 15 ani).

https://jakubmarian.com/wp-content/uploads/2015/08/wine-who-per-capita.jpg