Industria a scăzut și în iunie și nu sunt semnale de redresare

Scăderea era previzibilă pe baza tiparelor din anii trecuţi. Vara, activitatea din
industrie e mai slabă. Sezonalitatea afectează cererea şi motoarele încetinesc. Numai
că de data aceasta declinul a început cu trei luni în urmă, iar în iunie s-au împlinit
patru luni de scădere consecutivă, potrivit Barometrului industrial, realizat de IRSOP și SNSPA, remis, marți, Realitatea Financiară.

”Ceea ce vedem acum este un efect sezonier care se adaugă la un curs descendent
preexistent. Încetinirea s-a produs la nouă din unsprezece indicatori măsuraţi de
Barometru. În plus, a continuat să scadă şi încrederea managerilor în activitatea
viitoare. Semnele nu sunt bune. Orice declin care durează, produce costuri şi
îngreunează recuperarea. Pe de altă parte, când avansul industriei slăbeşte mai mult de
trei luni la rând e posibil ca economia în ansamblu să înceapă să sufere”, arată barometrul.

În fiecare lună, IRSOP şi SNSPA întreabă un eşantion de manageri dacă în firma lor
producţia, comenzile, stocurile, angajările şi alţi parametrii au crescut sau au scăzut
faţă de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează
expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.

Volumul producţiei avea 65 de puncte în martie şi a ajuns la 55 în iunie. Creşterea
rămâne pozitivă (peste 50), dar riscă să cadă sub 50 de puncte, în zona de
contracţie.

PRODUCŢIA

Volumul producţiei avea 65 de puncte în martie şi a ajuns la 55 în iunie. Creşterea
rămâne pozitivă (peste 50), dar riscă să cadă sub 50 de puncte, în zona de
contracţie.

Stocurile sunt mai degrabă subdimensionate, datorită activităţii scăzute. Totuşi,
observăm o uşoară urcare a stocurilor de la 47 de puncte în mai la 49 în iunie.
Când activitatea scade iar stocurile cresc uşor înseamnă că firmele au dificultăţi şi
în desfacerea produselor finite.

Furnizorii nu par să creeze probleme deosebite în industrie. Circa nouă din zece
firme raportează constant că timpul în care obţin materialele comandate de la
furnizori a rămas neschimbat. Când timpul de livrare e staţionar înseamnă că
firmele adaptează cumpărarea la nevoile curente ale producţiei şi probabil au
relaţii vechi cu furnizorii. În plus, când cererea e mică, cumpărătorii au putere
mare de negociere asupra furnizorilor, inclusiv în privinţa timpului de aşteptare.

CEREREA

Comenzile noi au atins 53 de puncte, faţă de 58 în mai şi 63 în martie. Scăderea s-a
produs preponderent pe seama cererii interne. Cererea subţire şi mai ales
descrescătoare are efect demoralizant şi afectează puternic încrederea managerilor.

Comenzile pentru export reprezintă o rază de lumină în peisaj. Indexul lor a
crescut de la 52 în mai, la 57 în iunie şi se află peste media primelor 5 luni ale
anului. Era şi timpul, pentru că din februarie până în mai indexul a traversat 5 luni
de scădere continuă. Probabil că exportatorii beneficiază în prezent de o
conjunctură favorabilă şi rămâne să vedem dacă avansul se păstrează sau va fi şi el
afectat de sezonalitate.

Importurile de materii prime au scăzut foarte puţin de la 61 în mai la 60 în iunie.
Dar indexul este fix la nivelul mediei pe primele 5 luni din 2018 şi 2017, iar în
iunie, aproape două treimi din firme au raportat un nivel neschimbat al activităţii
de import. Aceste date arată că importul se menţine la un nivel ridicat.

FORȚA DE MUNCĂ

Numărul de angajaţi a continuat să scadă de la 50 în mai la 47 de puncte în iunie şi
a intrat în zona de contracţie. E posibil să se repete situaţia din 2017 si 2016, când
forţa de muncă în industrie s-a micşorat în toate cele trei luni de vară – iunie, iulie şi
august. Cauza este sezonalitatea dublată de cererea slabă din perioada
premergătoare. Situaţia prezice însă scăderi la veniturile bugetare din taxe şi
impozite.

COSTURI ȘI VENITURI

Costurile de producţie rămân mari. Se află din nou la 70 de puncte faţă de 69 în
mai. Numai 3% din firme raportează scăderi de costuri. E posibil ca în iulie şi
august indicatorul costurilor să scadă puţin, pe fondul activităţii mai slabe, dar ne
aşteptăm să crească din nou în septembrie.

Preţurile încasate de firme nu au mai crescut. Dimpotrivă s-au redus cu un punct,
de la 61 în mai la 60 de puncte în iunie. Trei din patru firme (73%) raportează
preţuri neschimbate faţă de luna anterioară. Numai 3% menţionează scăderi. Tiparul
sugerează o posibilă domolire a presiunii inflaţionare pe perioada verii.

AȘTEPTĂRILE

Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 63 în mai la 59 în iunie.
Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor
privind cererea, producţia şi încasările viitoare.

Anul trecut „aterizarea” aşteptărilor a fost mai lină în primele 6 luni, de la 67 în
ianuarie la 59 în iunie. În 2018, „aterizarea” a fost ceva mai dură, de la 71 în
ianuarie la 59 în iunie. Scăderea aşteptărilor înseamnă că managerii nu au semnale
de redresare. Doar exportatorii fac excepţie. Indicatorul de încredere privind
comenzile pentru export a crescut de la 63 în mai la 66 în iunie. În general,
managerii care se află într-o situaţie mai bună au o încredere mai mare că situaţia
va rămâne bună şi în continuare.

Articolul precedentVești proaste pentru cei cu credite în lei. ROBOR continuă să crească
Articolul următorConsiliul Concurenței a autorizat Dedeman S.R.L. să preia Cemacon S.A.

13 COMENTARII

  1. … [Trackback]

    […] Find More here on that Topic: realitateafinanciara.net/industria-a-scazut-si-in-iunie-si-nu-sunt-semnale-de-redresare/ […]

  2. … [Trackback]

    […] Find More on on that Topic: realitateafinanciara.net/industria-a-scazut-si-in-iunie-si-nu-sunt-semnale-de-redresare/ […]

  3. … [Trackback]

    […] Find More to that Topic: realitateafinanciara.net/industria-a-scazut-si-in-iunie-si-nu-sunt-semnale-de-redresare/ […]

Comments are closed.