Harta pe culori a puterii de cumpărare arată că în România sunt 3 insule de bunăstare, concentrate în jurul Bucureștiului, Clujului si Timișoarei/Arad. La polul opus, 3 județe din Moldova și toate județele vecine Capitalei, cu excepția Prahova, sunt la cel mai de jos nivel al puterii de cumpărare.
Grafica: GfK
Exprimată în cifre, polarizarea bunăstării este și mai evidentă. Un bucureștean are o putere de cumpărare cu 81% mai mare decât media națională (10.173 euro/persoană, față de media națională de 5.611 euro).
Cel mai sărac județ este Vaslui, cu o putere de cumpărare de patru ori mai mică decât media europeană și de trei ori mai mică decât cea din Capitală. Chiar și așa, un bucureștean se află semnificativ sub media puterii de cumpărare la nivel european, care este de 13.894 euro.
Județele Arad, Argeş şi Prahova, cu puternice centre industriale, au urcat fiecare cu un loc în clasamentul primelor 10 județe din România, din perspectiva puterii de cumpărare.
Studiul “GfK Purchasing Power Europe 2020” a fost realizat în 42 de state europene.
