Fotografia momentului și planuri de viitor

Avem, la 30 septembrie 2020, a doua cea mai severă contracție din Uniunea Europeană, cu mai mult de două puncte procentuale în teritoriul negativ decât media UE.

Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2020 a înregistrat un
deficit de 67,27 mld lei (6,36% din PIB). Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 mld lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracția încasărilor nete din TVA. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 294,99 mld lei au crescut în termeni nominali cu 15,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 3,8 puncte procentuale de la 24,1% din PIB 2019 la 27,9% din PIB în 2020.

Cea de-a treia rectificăre bugetară majorează proiecția de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, la 96 miliarde de lei. Dar Consiliul Fiscal apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp peste estimarea MFP, datorită unui gol total de venituri fiscale și din contribuții de asigurări sociale plus alte venituri la nivelul anului 2020 de aproximativ 6,5-7,5 mld. lei (circa 0,65%-0,75% din PIB).

Dar Comisia Europeană, în prognoza sa de toamnă  crede într-un deficit de 10,3% din PIB pentru 2020 și prevede adâncirea respectivului deficit bugetar în anii care urmează

La 30 iunie 2020, rata de absorbție a fondurilor structurale era de 40%, a doua cea mai proastă din UE.

Polonia a absorbit 46% din fondurile structurale iar Ungaria a absorbit 50% din fondurile structurale, ceea ce înseamnă că rata de absorbție poate fi crescută, dar nu cu foarte mult.

Și totuși, autoritățile noastre sunt extrem de optimiste. iată ce crede consilierul economic al președintelui la 19 noiembrie, cu câteva zile înainte de rectificare:

Și totuși, partidele noastre sunt optimiste. Iată ce ne propune USRPLUS:

„Concret: toate taxele, fie că sunt impozite sau contribuții obligatorii, vor fi calculate de la nivelul unui salariu minim în sus. Astfel, primii 2.230 de lei pe care un român îi câștigă îi vor reveni în totalitate. Toate taxele, la cotele din prezent, se vor aplica de la nivelul unui salariu minim în sus, pentru bucata din salariu care depășește un salariu minim.”

Ce înseamnă asta? 5,1 milioane (de salariați) înmulțit cu 2.230 lei (salariul minim) înmulțit cu 0,42 (ponderea impozitului pe venit+contribuții la sănătate și la pensii) înmulțit cu 12 luni = 57,31 miliarde de lei= peste 5,3% din PIB.

PSD nu se lasă mai prejos:

și nici PNL:

Te întrebi atunci: oare pe ce se bazează toți? care e secretul unui asemenea optimism? Fondurile europene, desigur.

  • 45,56 miliarde de Euro fonduri nerambursabile din Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021- 2027, din care 26,8 miliarde de euro pentru Politica de Coeziune, respectiv 18,76 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună. Din aceștia, Pilonul I (plăți directe) are alocate 12,3 miliarde de Euro, Pilonul II (dezvoltare rurală) are alocate 6,3 miliarde de Euro. Pescuitul va primi 162,5 milioane de Euro.
  • 33,5 miliarde de Euro din Next Generation EU, fondul pentru relansare economică, fiind prevăzut a fi defalcate astfel:
  • 30,5 miliarde de Euro pentru Mecanismul pentru Redresare și Reziliență (13,8 miliarde de Euro granturi și 16,7 miliarde de Euro împrumuturi) – 1,41 miliarde de euro pentru programul ReactEU – suplimentarea programelor operaționale 2014-2020 din politica de coeziune;
  • 650 milioane de euro fonduri suplimentare pentru Dezvoltare rurală;
  • 1,112 miliarde de euro pentru Fondul pentru Tranziție Justă, suma urmând a fi folosită în perioada 2021-2027.
  • În plus, o alocare distinctă în Fondul pentru Tranziție Justă, instrument pentru sprijinirea proceselor de tranziție industrială în contextul Pactului Ecologic European, are o alocare propusă de 0,834 milioane de Euro,

De asemenea, România va beneficia de 4 miliarde de Euro în cadrul Programului  SURE.

Să nu uităm, totuși, că nu doar noi existăm în Europa și că nu vom avea niciun fel de tratament special:

Și-atunci, pentru cine vrea să scape de acest optimism debordant specific campaniilor electorale, există și programe de guvernare alternative : Valentin Lazea, economistul şef al BNR are o propunere pentru scăderea cheltuielilor: săptămâna de lucru de 4 zile cu tăierea salariilor bugetarilor cu 20%. Valentin Lazea mai arată că din reduceri de cheltuieli nu vede cum s-ar putea în următorii patru ani obţine mai mult de 1,5-2% maxim ajustare. „Ori, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB la 2% din PIB în anul 2024. Avem nevoie de 7 puncte – şi atunci, din cele 7 puncte din care scădem 2 puncte reducere de cheltuieli mai rămân 5 puncte aproximativ procente din PIB din creşteri de venituri. Cum se pot crește veniturile? Poate din majorări de impozite și contribuții….

 

 

 

 

Articolul precedentFermierii şi legumicultorii din Dolj, întâlnire cu ministru Agriculturii
Articolul următorPremierul Ludovic Orban, întâlnire cu reprezentanții HORECA