Senatorul PNL, Florin Cîțu, trage un semnal de alarmă în privința creșterii dobânzilor. Dobânda la care împrumută băncile de la BNR, dobânda Lombard, în situații de criză și oferă la schimb obligațiuni este de 3.5%. De aici pornește, de fapt, calculul dobânzilor pentru clienți, pentru că în situații de criză acesta este prețul plătit de bănci pentru lichiditate.

„Politica monetara, inca (in)dependenta politic, semnaleaza cresterea dobanzilor in perioada urmatoare si confirma prabusirea economiei!

BNR a decis astazi sa pastreze dobanda de politica monetara la 2.5% pe an.

Dobanda platita de BNR bancilor cand depoziteaza bani la BNR pentru 24 de ore ramane la 1.5%.

Dobanda la care imprumuta bancile de la BNR, dobanda Lombard, in situatii de criza si ofera la schimb obligatiuni este de 3.5%. De aici porneste de fapt calculul dobanzior pentru clienti, pentru ca in situatii de criza acesta este pretul platatit de banci pentru lichiditate.

Mai clar, indiferent cum se numeste noua dobanda de referinta din contractele de credit, pretul lichiditatii si implicit dobanzile la credite sunt legate de dobanda Lombard.

In comunicat BNR spune doua lucruri foarte clar si confirma ce am spus tot timpul- economia este in criza si inflatia va creste.

„Pe ansamblul anului 2018, dinamica PIB s-a restrâns la 4,1 la sută, de la 7 la sută în anul anterior, în contextul contracției investițiilor,….”

“…menținerii ratei anuale a inflației pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului țintei, în condițiile poziționării acesteia pe o traiectorie mai înaltă față de cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2019.”

In aceste conditii, asteptarile pentru dobanzi sunt de CRESTERE in perioada urmatoare.

BNR a dat deja semnalul cresterii dobanzilor acum o saptamana cand a retras din piata, pe termen scurt 6.1 miliarde lei. Mai putini bani, dobanzi mai mari.

Concluzia- economia continua sa scada, preturile continua sa creasa, doabanzile continua sa creasca.

Solutii pe termen foarte scurt: reducerea deficitului bugetar la 1%, transferul cheltuielilor de la partea neproductiva catre partea productiva in buget, RETRAGEREA statului din economie.”, și-a încheiat postarea pe Facebook Florin Cîțu.

Articolul precedentFMI, anunț despre recesiunea economică
Articolul următorComisia Europeană ne cere eliminarea prețurilor reglementate la energie