Comisia de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a aprobat marţi, cu ”majoritate covârşitoare”, ca ”obiectiv realist”, trecerea României la moneda euro în ”orizontul de timp 2024-2026”.

„Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro sunt rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum şi cu reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative”, se arată în comunicat.

În baza raportului de fundamentare, „majoritatea covârşitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026”.

„Acest document analizează în detaliu modul în care funcţionează zona euro, cum poate influenţa acest lucru intrarea României în zona euro şi gradul de pregătire al economiei româneşti pentru implementarea acestui obiectiv. Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergenţă reală şi structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale: o rată de creştere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice”, conform comunicatului.

Tot pe baza raportului comisiei, se apreciază că „în cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19 (indicativele sub care sunt clasificate termenle planifictae pentru lărgirea zonei euro – N.R.), România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creştere de 5%”.

„În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivelul cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an”, se adaugă în comunicat.

„În primul rând, este vitală creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile, bazată pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare şi cu inovare. În egală măsură, este importantă pregătirea intrării României în mecanismul european al ratelor de schimb – ERM II, etapă premergătoare aderării la zona euro”, se precizează în comunicat.

Conform Executivului, comisia naţională a avut mandatul de a elabora raportul de prezentare a situaţiei actuale din punctul de vedere al criteriilor de convergenţă şi fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro şi proiectul Planului Naţional de adoptare a monedei euro.

„Urmare a consultărilor permanente în acest format şi a documentelor finalizate, va fi propusă partidelor parlamentare o declaraţie politică de asumare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro”, se mai menţionează în comunicat.

Articolul precedentEconomia Marii Britanii: salariile şi numărul de angajaţi au atins cote istorice
Articolul următorLegea dării în plată ar putea suferi modificări, se propun mai multe portiţe pentru debitori