Economia României, prin ochii Consiliului Fiscal

Raportul anual al Consiului Fiscal descompune evoluțiile economice din anul trecut și face propria predicție despre complicatul an 2020.

Remarcabil este , vorbind despre 2019, faptul că, pentru prima oară după mulți ani, creșterea  economică este propulsată cu două motoare: consumul final al populației (singurul motor de până acum), precum și formarea brută de capital fix.

„Dacă cheltuielile de consum ale populației au reprezentat principalul motor al creșterii în majoritatea anilor anteriori (aflate însă pe un trend descendent după contribuții de 6,3 pp în 2017, respectiv de 4,6 pp în 2018), este de remarcat revirimentul semnificativ al formării brute de capital fix după ce avusese o contribuție negativă (-0,3 pp) la creșterea economică din anul 2018 (parțial, și ca urmare a unui efect de bază favorabil).
Totuși, trebuie menționat că evoluțiile istorice ale investițiilor indică mai degrabă inconsecvență, semnul contribuției acestora la creșterea economică alternând de patru ori în ultimii 5 ani.” http://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202019.pdf

Investițiile directe ale străinilor au urcat la 5,334 miliarde euro în anul 2019, în creștere cu  1,3% față de anul 2018. Investițiile străine  directe rămân, așadar, pe o traiectorie moderat ascendentă, nivelurile înregistrate în ultimii trei ani fiind semnificativ superioare mediei din intervalul 2010-2015. Totuși, acestea rămân reduse față de perioada premergătoare crizei, când aveam o valoarea medie anuală a investițiilor străine directe de peste 8 miliarde  euro. În ceea ce privește investițiile străine directe nete, acestea au înregistrat o scădere de 3,9% față de anul precedent, atingând nivelul de 5,4  miliarde euro. În
condițiile acestei deteriorări, la care se adaugă adâncirea semnificativă a deficitului de cont curent, investițiile străine directe nete au finanțat doar circa 53% din acesta.
În 2019, datoria externă brută a României a crescut cu 6% față de anul anterior, atingând un nivel de 105,9 mld. euro la sfârșitul lunii decembrie, iar ponderea datoriei
externe în PIB s-a situat la nivelul de 48%.

Singurele sectoare economice cu contribuții negative la creșterea economică sunt industria (-0,3 pp), ( cea mai mare pondere în formarea PIB 21,8%), respectiv agricultura, silvicultura și pescuitul (-0,1 pp), cu o pondere în formarea PIB de 4,1%. Contribuțiile cele mai importante la creșterea economică au fost aduse de: construcții (+1 pp), cu o pondere în formarea PIB de 6,4%,  comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (+0,9 pp) cu o pondere în formarea PIB de 18,2%. Tot contribuții pozitive vin și din partea  următoarelor sectoare: activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,4 pp) cu o pondere în formarea PIB de 7,8%, tranzacții imobiliare (+0,4 pp) cu o pondere în formarea PIB de 7,2%, informații și comunicații (+0,4 pp) cu o pondere în formarea PIB de 5,5%, administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+0,3 pp) cu o pondere în formarea PIB de 13,6%, respectiv activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3 pp) cu o pondere în formarea PIB de 3,4%.

Majorarea deficitului de cont curent a fost cauzată, în mod esențial  de creșterea deficitului
balanței bunurilor și serviciilor de la 6,4 mld. euro în anul 2018 la 8,6 mld. euro în anul 2019 ( deficitul comerțului cu  bunuri  s-a deteriorat cu aproape 2,6 mld. euro, în timp ce
balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 0,4 mld. euro față de 2019). Exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească și în anul
2019 (+5 mld. euro), însă această evoluție este semnificativ inferioară ritmului de 9,3% consemnat în anul 2018. Pe de altă parte, ritmul de creștere a importurilor s-a menținut la un nivel superior exporturilor (+8,2%, reprezentând +7,5 mld. euro), însă și
aici s-a constatat o încetinire importantă față de anul 2018, când se consemnase o creștere de 11,5%.

Consiliul Fiscal previzionează  o contracție a PIB real, plasată în intervalul 4-6% pentru acest an. Un astfel de scenariu este, de altfel, în linie  cu proiecțiile unor
instituții internaționale (FMI, Comisia Europeană, BERD). De fapt, Consiliul Fiscal apreciază ca „fiind mult mai probabilă plasarea dinamicii economice din acest an în
apropierea unui palier apropiat de -5% precum și plauzibilitatea mai ridicată – mai ales în contextul materializării mai multor riscuri descrise anterior – a unui scenariu cu o contracție economică de 8-9%”. Adică, în principiu, PIB-ul se va reduce cam cu 5%, dar există un risc real ca nivelul contracției să depășească 8%.

De asemenea, Consiliul a apreciat că „deficitul bugetar probabil pentru anul 2020, admițând cadrul macroeconomic asumat de Guvern, este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB, ca urmare a unei supraestimări a veniturilor cu circa 0,3% din PIB și a unei subevaluări a cheltuielilor cu 0,3-0,45% din PIB.
Cele două scenarii pentru cadrul macroeconomic, considerate  plauzibile, conduc, însă,  „la
deficite bugetare pentru anul 2020 de 8,1% – 8,9% și respectiv 9,9% – 10,4% din PIB”. De fapt, Consiulul cred că este mai probabil scenariul cu  un nivel mai ridicat al deficitului bugetar.
Deficitul bugetar va  exercită o presiune uriașă  asupra posibilității de finanțare,  necesarul de finanțare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% și 14,3% din PIB în 2020, adică la 120-145 miliarde de lei.

Articolul precedentCe ascunde interviul lui Barna cu Cristoiu. Sau cum se „reșapează un dinozaur comunist”
Articolul următorUn răspuns de care depinde soarta economiei românești