Donald Trump, principala cauză a creșterii prețului petrolului. Vladimir Putin, a doua (analiză)

Despre faptul că barilul de țiței a crescut masiv în perioada recentă, s-a mai scris. Parțial, și despre cauzele care au stat la baza acestei evoluții. Despre acestea, dar și despre cât ar mai putea crește s-a scris, totuși, prea puțin față de importanța fenomenului. În cele ce urmează vom trece în revistă toate aceste aspecte dar și câteva elemente de analiză grafică care să se ajute să facem o estimare.

Practic, totul a început când țările membre OPEC împreună cu Rusia au convenit sa reducă producția zilnică de țiței cu 1,8 milioane de barili pe zi, ca urmare a creșterii stocurilor de petrol la maxime istorice. Era perioada când, în urma lipsei de capacitate de depozitare, aurul negru pur și simplu zăce în petrolierele staționate în Golfului Mexic.

Cushing, Oklahoma, este, pe bună dreptate, cel mai important centru de preluare și depozitare a țițeiului la nivel global. Stocurile de țiței ale SUA sunt raportate săptămânal de către EIA (Energy Information Administration) și au darul, de cele mai multe ori, de a mișca piețele în care țițeiul se tranzacționează (NYMEX, parte a grupului Chicago Mercantile Exchange), la nivel de contracte Futures.

În rest, adică în răndul țărilor membre OPEC, lucrurile nu sunt nici pe departe atât de transparente. Apare lunar un buletin OPEC, dar date precise despre capacităților de extracție și a cantităților depozitate de fiecare țară în parte nu (prea) există. Tocmai din această cauză a existat, la început, o neîncredere în privința aplicării propriu-zise a sus-menționatului acord de reducere a producției zilnice.

Între timp lucrurile s-au mai schimbat. Au apărut destul de multe rapoarte și analize din care a reieșit că marea majoritate a țărilor membre OPEC au avut un grad înalt de conformare, excesul de petrol din rezervoare s-a mai diminuat, acordul a avut parte de o prelungire și, nu în ultimul rând, se pare că va mai avea loc o prelungire astfel încât și anul 2019 să fie acoperit.

Donald Trump, principala cauză a creșterii cotațiilor țițeiului

A doua cauză importantă a creșterii cotației barilului de țiței a fost, în perioada recentă, situația din Iran. Mai precis, ce se va întâmpla în Iran după ce SUA vor fi denunțat acordul nuclear cu Iranul, acord care a fost opera fostului președinte Obama și care a întrunit o largă acceptare la nivel global. Piețele de energie au pus deja în preț deznodământul (adică denunțarea acordului de către administrația Trump), acesta fiind, în principal, motivul creșterilor survenite în lunile recente. Sunt două componente aici: prima, cea care tine de posibila escaladare a unor conflicte diplomatice (și nu numai) în regiune (cel mai probabil între Iran si Israel), dar și pe relația SUA-Europa ca urmare divergențelor de opinii existente acum pe ambele părți ale Atlanticului și cea de-a doua, care ține strict de faptul că, în urma acordului, Iranului i s-a permis să pătrundă din nou în piețe și să exporte o cantitate estimată la 1 milion de barili pe zi. Acum, odată cu denunțarea acordului, pare evident pentru participanții la piață că acea cantitate va fi pusă în pericol, deci aprovizionarea cu țiței va scădea, de aici și creșterea cotației.

Producția de țiței de șist din SUA, în creștere

Pe de altă parte, avem și situația din Statele Unite, menită să limiteze creșterea cotației barilului. Din ce cauza? Este simplu: după rezolvarea problemelor generate de precedenta criză economico-financiară, SUA au decis să ia toate măsurile cu putință astfel încât să-și sporească gradul de independență energetică. Astfel, a luat avânt industria de țiței de șist (shale oil) care, împreună cu cea clasică, a atins niveluri-record ale producției zilnice. Dacă în 2016, nivelul zilnic se situa undeva la 9,4 milioane de barili, în prezent acesta este undeva în zona de 10,6 milioane de barili, deci o creștere cu 20% a producției, poziționând astfel SUA pe locul doi în clasamentul global al țărilor producătoare, după Rusia, și în fața Arabiei Saudite. Și, aproape cu certitudine putem spune că dinamica pozitivă a producției SUA va continua, deci va fi prezentă o presiune „de sus în jos” asupra cotației petrolului ce va apărea, pesemne, după ce aspectele geo-politice își vor fi consumat efectul.

Cu alte cuvinte, piața a pus deja în preț această mișcare descrisă de mulți analiști ca fiind riscantă, inutilă și neargumentată a președintelui Trump. Poate că nu cu 100% dar, în orice caz, cu un procent consistent.

Cât va mai putea crește cotația țițeiului?

Strict cu datele de până acum, la doar câteva zile de la denunțarea oficială a acordului nuclear cu Iranul, încă este dificil de estimat cu exactitate. Și spun asta din simplul motiv că gradul de incertitudine politică și geo-politică este imens: în afară de focarul de conflict din Siria, ne confruntăm în prezent și cu o amplificare a tensiunilor dintre Iran si Israel (la care fenomenul mutării ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim își pune, și el, amprenta negativă). Cu toate că Europa a dat dovadă de o mobilizare exemplară în această privință, atât prin vizitele cancelarului Merkel si a președintelui Macron la Casa Albă, dar și prin reacțiile post-denunțare a acordului, nu se poate afirma cu certitudine acum că acel milion de barili pe zi rezultat din producția Iranului nu va dispărea din piață. De altfel, banca de investiții Jefferies (SUA) estimează că, în luna octombrie, exporturile iraniene vor scădea cu 500.000 de barili, cu potențial de scădere la 1 milion de barili pe zi.

 

Cifrele analizate indică un trend ascendent puternic, dar care pare că dă semne că se apropie de final.

Concluzie

Atât timp cât cotația nu va mai fi sub influența știrilor alarmiste (în mod special la cele ce țin de creșterea riscului geopolitic prezent în piață), putem avea parte de o corecție sau, de ce nu, de o inversare de trend. Motivația este lesne de înțeles: cea mai mare parte din veștile negative au fost deja puse în preț și, de ce nu, faptul că piețele funcționează, de multe ori, și după principiul „buy the rumor, sell the news” ( cumpără – când apar – zvonurile, vinde – când zvonurile sunt confirmate de în – știri).

 

 

 

 

 

Articolul precedentÎn ciuda renumelui extern al informaticienilor săi, România este încă la vârsta copilăriei prin diversitatea serviciilor IT
Articolul următorÎți portezi numărul de telefon la alt operator? Vei plăti penalități

9 COMENTARII

  1. … [Trackback]

    […] Find More Information here to that Topic: realitateafinanciara.net/donald-trump-principala-cauza-a-cresterii-pretului-petrolului-vladimir-putin-a-doua-analiza/ […]

  2. … [Trackback]

    […] Find More on on that Topic: realitateafinanciara.net/donald-trump-principala-cauza-a-cresterii-pretului-petrolului-vladimir-putin-a-doua-analiza/ […]

  3. … [Trackback]

    […] There you can find 45172 more Information on that Topic: realitateafinanciara.net/donald-trump-principala-cauza-a-cresterii-pretului-petrolului-vladimir-putin-a-doua-analiza/ […]

  4. … [Trackback]

    […] Read More on on that Topic: realitateafinanciara.net/donald-trump-principala-cauza-a-cresterii-pretului-petrolului-vladimir-putin-a-doua-analiza/ […]

Comments are closed.