Unul din patru sau cinci zboruri din Europa înregistrează întârzieri, 80% dintre ele ca urmare a lipsei de capacitate, iar una dintre soluţii este implementarea unui spaţiu aerian unic, a declarat, vineri, Henrik Hololei, director general pentru Mobilitate şi Transport în cadrul Comisiei Europene, prezent la Bucureşti la conferinţa Ziua Aviaţiei.
„Ideea unui spaţiu aerian unic nu este nouă, s-a discutat despre asta timp de 15 ani, problema este că nu am reuşit până acum s-o implementăm. Este foarte important să facem paşi pentru a avea un spaţiu unic european. În primul rând, statele membre trebuie să renunţe la fragmentarea spaţiului aerian, care acum urmează graniţele ţărilor, iar fiecare zbor este cu circa 24 de kilometri mai lung decât ar trebui să fie. Cum este posibil să ai graniţe în spaţiul aerian, invizibile, şi să nu ai frontiere la sol, iar un camion, de exemplu, poate călători dintr-o ţară în alta?”, s-a întrebat oficialul european.
Potrivit acestuia, în Europa, fiecare al patrulea sau al cincilea zbor are întârzieri.
„Este nevoie de noi capacităţi. În primul trimestru, traficul a crescut cu 2,5%, iar întârzierile totale sunt mai mari cu 28%. Din cauza vremii sunt doar 2% din întârzieri, iar 80% din lipsa capacităţii. Dumnezeu a fost foarte generos cu noi în acest an, dar dacă se răzgândeşte, vom avea şi mai mari probleme. 80% din întârzierile din ziua de azi sunt cauzate de lipsa de capacitate, adică lipsa controlorilor de trafic aerian şi poate lipsa eficienţei în activitatea lor. Este un aspect pe care trebuie să îl rezolvăm”, a continuat Hololei.
El a avertizat că, dacă nu se iau măsuri de urgenţă, problema se va agrava foarte mult în viitoarele decade.
„Pur şi simplu nu este sustenabil. Aceste întârzieri nu sunt acceptabile. Acestea vor avea efecte devastatoare asupra industriei aviatice. Dacă nu o vom rezolva acum, problemele vor creşte din ce în ce mai mult. În 2040, 1,5 milioane de zboruri nu vor putea avea loc din cauza restrângerilor de capacitate, iar 160 milioane de pasageri nu vor putea zbura”, a arătat directorul general din cadrul Comisiei Europene.
Potrivit unei analize AirHelp, publicată joi, numărul zborurilor întârziate pe aeroporturile din România, în primul trimestru al anului 2019, este cu aproape 70% mai mare decât în 2015, în timp ce ponderea în cazul zborurilor eligibile pentru compensaţii este de aproximativ 80%,
Conform companiei specializate în drepturile pasagerilor, în perioada ianuarie-martie 2019, numărul zborurilor anulate sau întârziate a crescut la peste 3.000, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. Dintre acestea, în 2019, pasagerii a peste 210 zboruri sunt eligibili pentru compensaţii din partea companiilor aeriene, în condiţiile în care cursele fie au fost anulate, fie au ajuns la destinaţie cu o întârziere mai mare de trei ore, fără a avea situaţii de excepţie, precum condiţii meteo nefavorabile, incidente cu drone sau păsări etc. Spre comparaţie, în 2015, doar 120 de zboruri au fost în această situaţie, în România.
De altfel, în primele trei luni ale anului curent, numărul pasagerilor eligibili pentru compensaţii aproape s-a dublat faţă de perioada similară din 2015. Astfel, numărul pasagerilor afectaţi depăşeşte 20.300 în trimestrul I din 2019, raportat la 10.600 de pasageri, în perioada similară din 2015.
În plus, se poate constata că rata punctualităţii curselor a scăzut de la 78,5% la 71,7%, în perioada analizată.
Un alt aspect interesant este faptul că, dacă până anul acesta, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România era la finalul lunii martie, în 2019 aceasta a fost consemnată în ianuarie.
„Anulările şi întârzierile în România au devenit mai frecvente în ultimii cinci ani. Pentru 2020 ne aşteptăm ca numărul pasagerilor afectaţi să crească. Această situaţie este urmare a faptului, printre altele, că operatorii aerieni duc o luptă, la nivel internaţional, pe vânzarea a cât mai multor locuri în avion. Spre exemplu, sunt companii aeriene care intră pe rute pe care nu le pot deservi din cauza flotei limitate şi a personalului redus. Am observat în 2018 o creştere a numărului de greve ale personalului navigant, lucru nu atât de des întâlnit în trecut”, a afirmat Mara Koziarz, purtător de cuvânt al AirHelp.