Criza valutară a țărilor emergente nu va dispărea prea ușor

După doar un scurt răgaz, turbulențele din piețele monedelor emergente s-au reluat. Ceea ce a început în Argentina și Turcia s-a transformat într-o scădere masivă a încrederii, care forțează factorii de decizie din Indonezia, India, Africa de Sud și Brazilia, să se lupte pentru a-și proteja economiile.

Lăsate nesupravegheate, monedele mai multe națiuni s-ar putea afunda în declin, amenințând creșterea economică a țării respective dar și a lumii întregi.

Lira turcească, cea care a continuat să înregistreze noi și noi valori minime în raport cu dolarul, s-a dovedit a fi „canarul din mina de cărbune” pentru probleme din piețele emergente, potrivit strategilor de la Bank of New York Mellon, citați de publicația Quartz. Traderii sunt îngrijorați de țările cu deficite mari de cont curent și cu un stoc mare de datorii denominate în dolari într-un climat global cu rate ale dobânzilor în creștere și un dolar mai puternic, potrivit băncii.

În această săptămână, peso-ul argentinian a depășit lira turcească pentru a deveni cea mai slab performantă monedă emergentă din acest an. Este acum la mai puțin de o jumătate din valoarea sa de la sfârșitul anului 2017.

Dinamica monedelor emergente în 2018, sursa: qz.com 

Criza valutară a Argentinei

Problemele Argentinei nu dispar, în ciuda măsurilor convenționale de stopare a crizei valutare: creșterea ratelor dobânzilor, vânzarea de rezerve valutare și reducerea cheltuielilor guvernamentale. În iunie, guvernul a reluat legăturile cu Fondul Monetar Internațional după o pauză de zece ani.

Graficul peso, sursa: tradingeconomics.com

Guvernul a solicitat FMI să accelereze eliberarea cu anticipație a 50 de miliarde de dolari din noul acord. Dar a această mișcare a speriat traderii, peso-ul reluându-și plonjonul. Într-un ultim efort disperat de a rezolva criza, banca centrală a majorat rata dobânzii la 60%, cea mai mare din lume, dar peso-ul a continuat să scadă.

Criza valutară a Turciei

Turcia refuză să majoreze ratele dobânzilor pentru a stopa criza, ceea ce face ca situația să se înrăutățească. În schimb, președintele Recep Tayyip Erdogan încearcă să utilizeze mici măsuri fiscale pentru a pune capăt crizei. Piețele au reacționat negativ la acest lucru. Erdogan este ferm convins că o rată dobânzii mai mare va duce la inflație. De asemenea, el învinuiește o conspirație condusă de SUA pentru problemele economice pe care Turcia le are în prezent.

Graficul lirei turcești, sursa: tradingeconomics.com

Analiștii de la ING declară că sunt necesare măsuri tradiționale, și anume majorarea ratelor dobânzii, pentru a convinge traderii să cumpere din nou lira. Dar strategii de la Commerzbank spun că ar fi prea târziu pentru așa ceva. „În Turcia, probabil am ajuns deja la un moment în care politica monetară nu mai poate salva lira, ea trebuind să fie însoțită de măsuri politice”, au scris analiștii într-o notă adresată clienților.

Lira și-a încetinit declinul după ce guvernul a majorat impozitul pe depozitele în valută și a redus impozitul impus asupra celor în lire pe 31 august. Mulți analiști nu sunt convinși că această așa-zisă acalmie va dura. Se discută în piață despre o plecare a viceguvernatorului creându-se astfel un o vacantare președintele Erdogan o poate acoperi pentru a-și consolida influența asupra politicii monetare a Turciei.

Criza valutară a Indiei

Commerzbank avertizează că lecția învățată din crizele din Turcia și Argentina este că autoritățile din alte dțări emergente nu ar trebui să aștepte deprecierea monedelor prea mult timp. Analiștii băncii spun că ele trebuie să demonstreze că promovează o economie care poate susține în mod durabil deficitele de cont curent înregistrate.

Acest avertisment este trimis în direcția Indiei. Rupia indiană a suferit cel mai mare declin lunar din ultimii trei ani. Odată cu scăderea recentă, a fost spart și nivelul psihologic important din zona de 70 de rupii pentru un dolar, un minim istoric.

Graficul rupiei indiene, sursa: tradingeconomics.com

Este din ce în ce mai greu de crezut că aceste probleme valutare sunt evenimente idiosincratice întâmplătoare, ce se manifestă în mai multe țări în același timp. Avem de-a face, deci, cu probleme care se propagă între ele, cu o scădere a unei monede care determină scăderi valutare în alte colțuri ale lumii.

Articolul precedentSalariații vor primi și în 2019 vouchere de vacanţă, promite Ministerul Turismului
Articolul următorSurprizele unui clasament al deținerilor de Bitcoin: România, pe locul secund, în urma Turciei, dar în fața SUA

Comments are closed.