Gravitatea impactului pandemiei de COVID-19 a variat la nivel de țară. Toate statele membre ale UE au înregistrat scăderi în anul 2020 comparativ cu 2019. Cele mai predominante scăderi ale consumului gospodăriilor au fost înregistrate în Malta (22,0 %), urmată de Croația (16,2 %), Spania (15,8 %), Grecia (15,6 %) și Cipru (14,1 %). Pe de altă parte, cele mai mici scăderi au fost observate în Slovacia (2,3 %), Danemarca (2,4 %), Lituania (2,8 %) și Polonia (3,3 %).
După cum se vede, România nu se află printre cele mai afectate națiuni de pandemia de anul trecut, fiind abia pe locul opt din coadă ca severitate a afectării consumului. Suntem oricum cu un pic mai puțin afectați decât vecinii maghiari, dar ceva mai mult afectați decât polonezii.
Anumite categorii de cheltuieli de consum ale gospodăriilor s-au schimbat fără precedent în comparație cu 2019. Cele mai mari scăderi au fost observate pentru „Restaurante și hoteluri” (37,8 %), „îmbrăcăminte și încălțăminte” (17,3 %), „Transporturi” (de 16,8 %) și „Recreere și cultură” (16,7 %). Cu toate acestea, anumite categorii au înregistrat o creștere, în special „Alimente și băuturi nealcoolice” (3,2 %), „Comunicări” (2,4 %) și „Locuințe, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (0,3 %).
Dacă am vrea să vedem o comparație între modificările cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în timpul pandemiei de COVID-19 și evoluțiile din timpul crizei financiare din perioada 2008-2009 am observa următoarele: deși categoriile de consum au fost în cea mai mare parte afectate în aceeași direcție, impactul pandemiei de COVID-19 a fost mult mai grav în zonele afectate de măsurile de izolare impuse de guvern. Cheltuielile pentru „restaurante și hoteluri” au scăzut cu 37,8 % în 2020, comparativ cu 4,3 % în 2009, urmate de „îmbrăcăminte și încălțăminte” (-17,3 % în 2020 și -3,8 % în 2009), „transporturi” (-16,8 % în 2020 și -2,0 % în 2009) și „Recreere și cultură” (-16,7 % în 2020 și -1,6 % în 2009). Pe de altă parte, au fost observate creșteri în „Comunicări” atât în 2020 (cu 2,4 %), cât și în 2009 (cu 2,1 %), precum și în „locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” (cu 1,0 % și, respectiv, cu 0,3 %). Au fost observate impacturi diferite pentru „Sănătate”, unde cheltuielile au scăzut cu 4,7 % în 2020 și au crescut în 2009 cu 0,4 %, precum și pentru „băuturi alimentare și nealcoolice” (+ 3,2 % în 2020 și -1,2 % în 2009).
Analizând structura cheltuielilor gospodăriilor din UE în funcție de scopul consumului în funcție de principalele 10 categorii COICOP bazate pe prețurile actuale (a se vedea figura 4 și tabelele 1, 2), peste un sfert din cheltuielile gospodăriilor din UE (25,7 % din total sau 13,0 % din PIB) au fost dedicate „Locuințelor, apei, energiei electrice, gazelor și altor combustibili”. Alte cote mari sunt observate pentru „produse alimentare și băuturi nealcoolice” (14,8 % din total sau 7,5 % din PIB), „transporturi” (11,6 % din total sau 5,8 % din PIB) și „bunuri și servicii diverse” (11,5 % din total sau 5,8 % din PIB). „Locuințele, apa, electricitatea, gazul și alți combustibili”, „Alimentele și băuturile nealcoolice” și „Transporturile” reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor gospodăriilor (52,1 %).
Au urmat „activități recreative și culturale” (7,8 % din total sau 4,0 % din PIB) și „Restaurante și hoteluri” și „Furnări, echipamente casnice și întreținerea curentă a locuinței” (ambele fiind 6,0 % din total sau 3,0 % din PIB). Restul cheltuielilor gospodăriilor au fost repartizate între „Sănătate” (4,6 % din total sau 2,3 % din PIB), „băuturi alcoolice, tutun și narcotice” (4,4 % din total sau 2,2 % din PIB), „îmbrăcăminte și încălțăminte” (4,1 % din total sau 2,1 % din PIB), „Comunicații” (2,6 % din total sau 1,3 % din PIB) și „Educație” (0,9 % din total sau 0,5 % din PIB) – care au reprezentat împreună 22,6 % din cheltuielile totale sau 11,4 % din PIB-ul UE în 2020.
Analizând anumite țări, analiza poate evidenția, de asemenea, unele tendințe interesante: Ca pondere în PIB în 2020, cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor gospodăriilor au fost constatate în Grecia (70,3 % din PIB), Croația (65,7 %) și Cipru (64,7 %), în timp ce cele mai scăzute niveluri s-au înregistrat în Irlanda (24,5 %), Luxemburg (30,8 %), Țările de Jos (41,5 %) și Suedia (42,7 %).
În UE în ansamblu, precum și în aproape toate țările UE, „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili” a fost cel mai important element al cheltuielilor gospodăriilor, urmat de „Alimente și băuturi nealcoolice” și „Transport”.
În ceea ce privește cheltuielile pentru locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor gospodăriilor s-au înregistrat în Slovacia (30,7 %), Finlanda (30,5 %) și Danemarca (28,9 %), în timp ce cele mai scăzute niveluri au fost observate în Lituania (15,5 %), Malta (16,8 %) și Cipru (18,0 %).
În ceea ce privește cheltuielile pentru „Alimente și băuturi nealcoolice”, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în România (26,4 %), Lituania (21,7 %), Estonia (21,6 %) și Croația (21,4 %), în timp ce cele mai scăzute ponderi au fost observate în Luxemburg (9,5 %), Irlanda (9,8 %) și Austria (11,3 %).
În ceea ce privește cheltuielile aferente rubricii Transporturi, cele mai mari ponderi ale cheltuielilor gospodăriilor s-au înregistrat în Slovenia (14,2 %), Lituania (13,9 %) și Germania (13,1 %), în timp ce cele mai scăzute niveluri s-au înregistrat în Slovacia (5,3 %), Croația (7,5 %) și Cehia (8,8 %).
