Constantin Rudnițchi: Feriți-vă de bitcoin chiar și atunci când crește!

Bitcoin, cea mai cunoscută monedă virtuală, a crescut spectaculos de la începutul acestui an. Analiștii au calculat că s-a apreciat cu 20%, de la 1 ianuarie 2020, pe una dintre platformele de tranzacționare, iar motivele creșterii sunt interpretate diferit. Specialiștii caută explicații și ele pleacă de la o companie care a acceptat moneda virtuală pentru contractele futures, până la faptul că bitcoin și-a găsit un auto-proclamat inventator care se află în litigiu cu un alt concurent (care între timp a decedat), cu care se se judecă în Statele Unite pe subiectul „cine a minat primul moneda virtuală”.

În urmă cu câteva zile, auto-proclamatul inventator al bitcoin a obținut în primă instanță o sentință favorabilă, fapt care a ridicat temperatura pieței.

Este limpede că, într-o piață evoluată, toate aceste evenimente ar trebui să fie irelevante. Nu este cazul cu bitcoin. Aici, jucătorii devorează știrile pentru a găsi încă un pretext să cumpere moneda vituală și să spere că va crește cotația.

În 2019bitcoin a trecut prin momente complicate. A încheiat anul cu o creștere substanțială, dar momentele de scădere abruptă nu au lipsit. În iarna anului 2018, bitcoin traversa o cădere de proporții, care a echivalat cu un „duș rece” pentru suporterii veșnic încrezători în criptomonedă.

Monedele virtuale au apărut după criza din anii 2008-2009, ca o revoltă împotriva unui sistem bancar birocratic, monopolist și de-a dreptul dominator. Ideea monedelor virtuale a fost de a crea un sistem independent de bănci și de băncile centrale.

Doar că drumul a fost sinuos. Cu urcușuri spectaculoase, dar și cu prăbușiri abrupte, criptomonedele s-au transformat într-un plasament de risc înalt.

La acest lucru s-a adăugat și o infrastructură nesigură. Aerul de independență al criptomonedelor a condus la apariția unei multitudini de platforme de tranzacționare, majoritatea cu proprietari necunoscuți și activând în state discutabile din punctul de vedere al rigorii financiare, precum unele state asiatice.
Rezultatele au fost că unii investitori în criptomonede și-au pierdut banii, alte platforme au fost închise brusc, iar administratorii au dispărut.

Lipsa de reglementare a atras bani negri, criptomonedele fiind o țintă predilectă pentru spălarea de bani. Dar, cel mai complicat pentru investitorii optimiști și de bună credință a fost volatilitatea monedelor virtuale. Acestea au avut perioade de creșteri spectaculoase care s-au întrepătruns cu cele de căderi abrupte. De aceea, cel mai sănătos ar fi ca investitorii mai puțin familiarizați cu instrumentele de mare risc să evite plasamentele în monede virtuale.

Doar două exemple: recent, o antreprenoare din Bulgaria a tras o „țeapă” estimată la câteva miliarde de dolari investitorilor într-o criptomonedă; anul trecut, Facebook anunța lansarea, în 2020, a unei criptomonede numită libra. Suporterii bitcoin au jubilat, afirmând că firmele de tehnologie vor lansa o monedă virtuală. Numai că moneda Facebook ar fi trebuit să fie mult diferită de modelul bitcoin. În plus, în fața valului de scepticism venit din zona bancară și din partea băncilor centrale, anul acesta, o serie de companii s-au retras din proiect.

Concluzia este simplă: nu credeți în criptomonede nici măcar atunci când toată lumea este extaziată de creșterea bitcoin!