Guvernul de la Londra a început o așa-numită reformă a taxei radio-TV din Marea Britanie. Concret, se dorește dezincriminarea celor care nu plătesc taxa radio-tv, o taxă care ajunge la echivalentul a 183 euro pe an. În acest moment, cei care nu plătesc taxa pot să fie condamnați la pedeapsa cu închisoarea. De exemplu, în anul 2018, aproximativ 120.000 de britanici au fost amendați și cinci au făcut chiar închisoare.
Schimbarea preconizată, în sensul dezincriminării neachitării taxei radio-tv, ar aduce o scădere a veniturilor pentru posturile publice de radio-TV BBC de 200 milioane de lire sterline anual. În acest moment posturile publice ale BBC încasează din taxa radio-tv aproximativ 3,6 miliarde lire de la 25,8 milioane de familii britanice.
Totdeauna jurnaliștii de la postul public britanic au considerat că pentru a-și asigura independența editorială față de guvern este nevoie ca publicul să plătească o taxă. De altfel, taxa radio-tv din Marea Britanie are aproape 100 de ani, iar jurnaliștii de la BBC chiar cred că taxa i-a ajutat să fie mai liberi faţă de presiunea guvernului, faţă de presiunea comercială și de suspiciunile unor asemenea presiuni.
Guvernul României a eliminat în anul 2017 plata taxei radio-tv. Măsura a fost prezentată ca fiind una de simplificare, de debirocratizare, doar că de fapt s-a dovedit a fi o ancorare a mass-media publice exclusiv la bugetul de stat.
Măsura a fost criticată, au fost voci care s-au opus vehement, dar degeaba. Până la urmă s-a aplicat. Conectarea serviciilor publice de televiziune și radio la bugetul de stat a fost și un prilej pentru a plăti datoriile istorice ale televiziunii publice, fără să se mai întrebe cineva cum s-a ajuns ca TVR să aibă datorii de 116 milioane euro. În ultimii ani, de exemplu, bugetul a fost extrem de generos cu televiziunea publică.
Marea problemă este cea a independenței editoriale. Normele europene recomandă ca finanțarea mass-media publice să fie făcută și din banii cetățenilor, deci prin plata unei taxe, ca o garanție de independență. România nu mai are această taxă, în pofida faptului că specialiști români și europeni au explicat că taxa plătită de cetățeni are mai mult decât un rol simbolic, poate fi, la un moment dat, o garanție a independenței jurnalistice.
Este clar că dincolo de finanțarea publică, independența jurnalistului depinde de mai mulți factori, nu doar de taxa radio-tv, printre care cel mai important este deontologia profesională.
Marea Britanie este pe cale să repete erorile României. Iar România este gata să facă altele. Cum este cazul cu proiectul de lege care tocmai a trecut de Senat și care prevede scutirea de plata impozitului pe venit pentru jurnaliști. Este limpede că pentru gazetarii care au pledat în ultimii ani pentru o taxare egală pentru toate profesiile, pentru unificarea sistemului fiscal și pentru eliminarea derogărilor, scutirea de impozitul pe venit nu poate fi acceptată. Este un „cadou otrăvit” pe care îl fac legiutorii.
Este clar că o bună parte din gazetari va respinge ideea de a fi scutită de la plata impozitului pe venit nu este bine primită. Este văzută ca o încercare de captare a bunăvoinței presei într-un mod destul de primitiv.
