Statul român s-a dovedit „lacom” în anul 2018, împrumutând de la băncile locale peste 40 miliarde lei până acum, cu un galop de sănătate pe final de an. 

Statul influenţează în mod direct piaţa bancară, atrăgând o mare parte din lichidităţile în lei din bănci şi forţând inclusiv indicele ROBOR să crească.

Deşi acuză băncile de „lăcomie” şi vrea să le suprataxeze, Guvernul este el însuşi un factor perturbator în piaţa financiar-bancară, fiind principalul client al băncilor şi demotivându-le să crediteze sectorul privat.

În primele 11 luni ale acestui an, statul a împrumutat peste 39,1 miliarde lei şi alţi 1,67 miliarde lei (echivalentul a 360 milioane euro).

În total 40,77 miliarde lei, iar suma preconizată pentru decembrie este de 4,28 miliarde de lei, din care 3,8 miliarde de lei prin licitaţii de obligaţiuni de stat şi certificate de trezorerie.

Finanţele au împrumutat în urmă cu câteva zile 251,5 milioane de euro de la bănci (aproape 1,2 miliarde lei), printr-o emisiune de obligaţiuni de stat cu cupon, cu maturitatea la 60 de luni, la un randament mediu de 0,95% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Cea mai mare sumă lunară atrasă de stat de la bănci în cursul acestui an a fost înregistrată în octombrie – 5,68 miliarde lei.

În noiembrie, Ministerul Finanțelor a împrumutat prin vânzarea de obligațiuni, 4,9 miliarde de lei, mai mult decât anunţase la începutul lunii.

Dobânzile percepute de bănci și-au revenit uşor după creșterea din octombrie, ajutate de o îmbunătățire a situației lichidității.

Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018, publicat la sfârşitul anului trecut, Ministerul Finanţelor şi-a propus să împrumute aproximativ 48 – 50 de miliarde de lei de pe piaţa internă în acest an, în timp ce aproximativ 4,5 – 5 miliarde de euro urmau să fie atraşi de pe pieţele externe, în creştere comparativ cu 2017.

Articolul precedentSociete Generale a acceptat să-și vândă participația Banque Postale Financement
Articolul următorPiața muncii, în declin. Doar 26% dintre tinerii apți de muncă lucrează