Capitalul românesc își continuă retragerea din economie

Dacă am studia dinamica capitalului privat din România ultimilor ani, am observa o retragere lentă, dar clară, a capitalului privat românesc și o avansare cu aceeași viteză a capitalului străin. Lucrarea „Capitalul privat românesc”, publicată ieri de către Ziarul Financiar și care reprezintă a V-a ediție a respectivului tablou, vine să întărească concluzia de mai sus.

dacă în anii 2014-2015 , raportul dintre capitalul românesc și cel străin era de 47%-49% din cifra de afaceri totală realizată în țară, în fiecare din anii următori românii au pierdut câte un punct procentual, iar străinii au câștigat câte unul, ajungându-se ca în 2018 (anul analizat de către studiul în cauză), românii să dețină 44% din totalul cifrei de afaceri la nivel național, iar străinii 52%. În cifre absolute, în România s-a realizat în 2018 o cifră de afaceri de 1532 miliarde de lei, din care 670 de miliarde de lei de către firmele românești, 808 de către firmele străine și 54 de miliarde de lei de către firmele de stat. Și asta, în pofida faptului că, din totalul de 539 000 companii active pe piață, 501 000 sunt deținute de români și doar 36 000 sunt deținute de străini.

Cifra de afaceri medie realizată de o firmă cu capital românesc este de 1,3 milioane de lei, iar cea realizată de o firmă străină este de 22 milioane de lei, adică străinii dețin firmele de talie mare, de importanță sistemică, iar noi le deținem pe cele mici, categoria celor cu activități auxiliare, de suport al marilor afaceri.

Companiile românești au o profitabilitate dublă decât cea a companiilor străine (7,8% în raport cu 3,7%), dar situația se inversează în ceea ce privește salariile: românii își plătesc angajații cu jumătate din salariul pe care îl primesc angajații străinilor. Desigur că și raportul dintre productivitățile realizate este același ca cel al salariilor.

Interesant de menționat și lista sectoarelor economice dominate de cele două tipuri de capital: românii sunt conduc în HORECA, transporturi, agricultură, mobilă și industrie alimentară, în vreme ce străinii conduc sectoarele auto, metalurgie, rafinare și prelucrare petrol și gaze naturale, cauciuc și, în anul 2018, au devenit mai importanți decât românii în retail (53% din retail este acum în mâini străine ca urmare a avansului supermarket-urilor).

Sorin Pâslaru, coordonatorul echipei care a realizat studiul respectiv face o observație extrem de importantă: deși avansul cifrei de afaceri din economie este de 13% în 2018, avansul PIB-ului este de numai 4,1%, ceea ce indică că diferența dintre cele două viteze de variația este modul în care a evoluat consumul intermediar, adică cât „costă” producerea acelei cifre de afaceri. Practic, valoarea adăugată (creșterea de PIB) a crescut de două ori mai încet decât consumul intermediar. Și asta, spune Sorin Pâslaru, se vede în creșterea peste orice limite normale, a deficitului balanței comerciale pentru bunuri.