Guverantorul Mugur Isărescu consideră că a BNR a câștigat o bătălie cu inflația dar nu a câștigat războiul. Revizuriea în scădere a inflației anuale pare a ține de factori, mai curând, psihologici.

BNR a revizuit în creştere, de la 3,5% la 3,6%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Prognoza aparține BNR, Guvernatorul Mugur Isărescu suținând, azi, că traseul inflaționist a fost corectat.

Rezultatul se reflectă în dinamica ROBOR aflat de două zile pe un palier descendent. Modalitatea prin care BNR ”a câștigat bătalia” a ținut strict de controlul lichidității în piața interbancă.

Cu toate acestea Isărescu admite că ”bătălia nu a fost câștigată” și atrage atenția că pentru ca scăderea inflației să fie ireversibilă este necesară creșterea productivității agenților economici.

Isărescu a  invocat o cauză, mai curând psihologică, a rezistenței inflaţiei peste pragul de 5%. ”Au fost create aşteptări inflaţioniste. (…) Rămân presiuni inflaţioniste în economie. (…) După aproape jumătate de an în care toţi au vorbit despre inflaţia de 5%, au apărut aşteptări inflaţioniste și la agenţii economici, dar şi la bancheri”, a spus Isărescu.

Se pare că una din metodele de contracarare a așteptărilor inflaționiste este ca  așteptările să fie modificate în sensul ca expectațiile să fie că inflația va scădea.

Dar pentru sarcina atribuită prin lege, de a meține inflația sub control și la un nivel cât mai scăzut, este una dificilă. BNR nu poate să crească și productivitatea agenților economici, în condițiile în care aceștia se confruntă cu scumpirea intrărilor (a utilităților, combustibililor și a materialelor intermediare) și a salariilor.

O creștere a productivității ar fi benefică și pentru corectarea dezechilibrelor comerciale, în contextul în care diferența de viteze dintre creșterea exporturilor și a importurilor, în favoarea importurilor, a rămas o problemă.

”Există dezechilibre comerciale şi nu le corectăm încă. Corecţia va fi inevitabilă, deficitul comercial (nu) poate creşte la infinit. (…) Balanţa bunurilor ar trebui să ridice semne de întrebare”, a spus guvernatorul.

Exporturile României de bunuri au urcat în primele cinci luni cu 8,8%, importurile au avansat cu 9,3%, iar deficitul comercial s-a adâncit la 4,6 miliarde euro. Conform datelor privind Balanța de plăți și datoria externă pe luna mai publicate de BNR, deficitul de cont curent a fost după primele cinci luni de 3 miliarde euro.

 

Articolul precedentLeul s-a apreciat ușor miercuri în cursul BNR
Articolul următorIsărescu explică ce factori au determinat evoluția ratei anuale a inflației IPC în Trimestrul II

Comments are closed.