Intenţia guvernului de la Bucureşti de a introduce o aşa-numită „taxă pe lăcomie” asupra activităţii băncilor este taxată dur de prestigioasa agenţie analize economice Bloomberg. Potrvit acesteia, decizia nu face decât să le reamintească băncilor străine care au afaceri în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în regiune.

Confruntat cu un deficit de aproximativ 30 miliarde lei, Guvernul de la Bucureşti s-a îndreptat spre ţinte cu buzunare pline şi n-a fost nevoie să caute prea departe. Cu o singură excepţie, toate marile bănci din România, deţinute de grupuri mamă din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria, (…) se bucură de marje mai bune şi ritmuri de creştere mai mari decât acasă.

„În condiţiile în care sistemul bancar este în mare parte deţinut de bănci străine, o taxă pe bănci este un instrument convenabil din punct de vedere politic pentru a transfera povara înăspririi fiscale de la actorii interni spre cei străini. Cei care urmăresc evoluţiile din Europa de Est ar trebui să fie familiarizaţi cu acest model”, spune analistul Morgan Stanley, Pasquale Diana.

Ceea ce se întâmplă acum în România s-a întâmplat şi în ţările vecine Ungaria, Slovacia şi Polonia, aminteşte Bloomberg. Băncile străine care au câştigat poziţie de piaţă sunt lovite cu taxe şi, în cazul Ungariei, trebuie să suporte costurile rezolvării problemei creditelor ipotecare în franci elveţieni.

Însă deciziile din trecut ale guvernelor din regiunea Europa de Est scot în evidenţă cum acţiunile lor pot avea efecte asupra întregii industrii bancare. Grupurile bancare austriece Erste Group Bank AG şi Raiffeisen Bank International AG, care sunt printre cele mai afectate de măsurile din România, au suferit deja pierderi mari de pe urma măsurilor vizând băncile adoptate de autorităţile din Ungaria.

Ne aşteptăm acum ca noile planuri de afaceri să fie revizuite în România. Reacţiile cu privire la preţul acţiunilor nu sunt ciudate dacă ţi cont de modul cum vor fi afectate veniturile şi câştigurile pe care taxa pe active le va provoca”, a declarat Jonathan Tyce, analist bancar la Bloomberg Intelligence.

Una dintre cele mai importante măsuri anunţate marţi de ministrul Finanţelor vizează o ”taxă pe lăcomie” care să se aplice, de la 1 ianuarie 2019, instituţiilor financiar-bancare, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare.

 

Articolul precedentFurnizorii de INTERNET anticipează scumpiri după ordonanța anunțată de Teodorovici
Articolul următorDan Vasile Mihale: „Taxa pe lăcomie” și grațierea mascată