Creșterea economică pe termen nedefinit la o rată înaltă nu poate fi susținută fără reforme stucturale, a avertizat, marți, economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, într-o conferință în care a fost prezentat ”Raportul de tranziție al BERD 2017 – 2018.
„În ce priveşte reformele structurale, raportul clasifică ţările după şase componente. România stă bine la patru dintre aceste componente şi la două stă mai puţin bine. Iar cele două componente la care România stă mai puţin bine şi la care trebuie lucrat una este guvernanţa şi a doua este inclusivitatea, respectiv eliminarea decalajelor dintre regiuni, între tineri şi bătrâni în ceea ce priveşte accesul la piaţa muncii, între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte salariile şi aşa mai departe”, a subiniat Valentin Lazea.
„Toți se așteaptă la o creștere economică dar, cum arată Raportul, în democraţie trebuie să suportăm costuri: costuri şi beneficii ale democraţiei. Unul dintre costuri este că deciziile se iau mai lent, lucrurile se realizează mai lent”, a spus Lazea.
Raportul BERD prezintă două teme majore, una fiind legată de modalităţile care permit o creştere continuă, mai ales pentru ţările care au atins un anumit nivel de dezvoltare.
„În acest raport se afirmă că ţările care au ajuns cu venitul pe cap de locuitor la o treime până la două treimi din venitul pe cap de locuitor al Statelor Unite de regulă intră în ceea ce se cheamă capcana venitului mijlociu, când factorii de producţie clasici, uşor de folosit au fost deja utilizaţi – forţa de muncă, capitalul şi aşa mai departe – şi când e nevoie de creşterea productivităţii muncii dacă se doreşte continuarea creşterii economice. Iar pentru productivitatea muncii sunt necesare anumite reforme structurale. Vorbim de infrastructură, vorbim de deschiderea către comerţ exterior şi, pe cât posibil, surplus de cont curent, vorbim de funcţionarea Bursei de Valori şi a pieţei de capital, de calitatea instituţiilor”, a spus economistul-șef al BNR.
Creşterea verde sau creşterea ecologică, creşteri cu alte tehnologii decât cele utilizate până în prezent, este un alt subiect importat abordat în Raport.
Directorul regional al BERD, Matteo Patrone, a spus că România nu este o excpție privind provocarile susținerii creșterii economice.
”România nu este o excepţie de la aceste probleme şi de la aceste provocări. PIB creşte peste potenţial, bazat pe consum, alimentat de creşterea salariilor, fără o corelare cu îmbunătăţirea productivităţii ţării. Pentru a continua şi posibil accelera pe calea convergenţei, România, asemenea multor ţări în regiune, fără diferenţa la care se face referire, necesită un nou model de creştere economică bazat pe inovare şi integrare în lanţul valorilor globale”, a arătat Matteo Patrone.
Infrastructura reprezintă un ingredient crucial pentru că sprijină incluziunea socială, integrarea geografică şi creşte productivitatea, pentru că deschide calea spre comerţ şi investiţii străine directe, consideră Patrone.
Necesarul de investiţii în infrastructură în regiune se va ridica în următorii cinci ani la 40% din totalul necesar de investiţii, respectiv 1,9 mii de miliarde de euro.
Cu o reţea de 747 de kilometri de autostrăzi, România se situează pe un loc scăzut comparativ cu ţările din regiune în ceea ce priveşte densitatea reţelei de infrastructură sau extinderea ei din punct de vedere geografic, a spus acesta.
Comments are closed.