Alarma sună la BNR: Inflația a crescut peste așteptări

Ce nu spune guvernatorul Mugur Isărescu în conferințele de presă, pentru a evita întrebările incomode, spune Minuta Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, publicată pe pagina de internet a BNR.

”Analizând evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au notat că rata anuală a inflaţiei a continuat să urce deasupra limitei de sus a intervalului țintei staționare în primele două luni ale trimestrului II, crescând la 5,22 la sută în aprilie, de la 4,95 la sută în martie, și la 5,41 la sută în mai. S-a observat că ascensiunea, ușor mai alertă decât cea previzionată, a fost antrenată de factori pe partea ofertei, determinante fiind creșterile semnificative, peste așteptări, înregistrate de prețul combustibililor – pe fondul măririi cotației petrolului și a cursului de schimb leu/dolar – și de prețul produselor din tutun”, arată documentul.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt practic mișcarea ascendentă în aprilie, ajungând la 3,09 al sută, de la 3,05 la sută în martie, iar în luna mai a scăzut la 2,95 la sută, ușor sub nivelul prognozat., relevă Minuta.

”Descreșterea pe ansamblul intervalului a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, mai receptive la corecția descendentă suferită în acest interval de prețurile internaționale ale unor produse agroalimentare și la relativa întărire a leului în raport cu euro”, potrivit documentului.

Unii membrii ai Consiliului au opinat că, dincolo de aceste influențe, evoluția inflației de bază sugerează și o relativă plafonare, cel puțin temporară, a presiunilor inflaționiste semnificative ale factorilor fundamentali atribuibilă poziției ciclice a economiei.

Costurile unitare cu forța de muncă și-au reaccelerat însă creșterea anuală sau și-au prelungit dinamicile de două cifre în primele patru luni ale anului, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt au continuat să se ajusteze în sus. În ușor contrast, variația anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă a consemnat un mic declin pe segmentul bunurilor de uz curent, în intervalul februarie-aprilie, care ar putea fi totuși temporar.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o decelerare mai pronunțată în termeni anuali decât cea anticipată – la 4,0 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017 –, în condițiile în care în termeni trimestriali ea a stagnat, făcând probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată, contrară așteptărilor de majorare ușoară a acestuia.

Consumul privat a continuat să fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contribuție considerabil diminuată, dată fiind scăderea amplă a dinamicii sale anuale, având printre posibile explicații accentuarea reculului încrederii populației și pierderea severă de ritm suferită de venitul disponibil real al populației.

Membrii Consiliului au observat că pe piața muncii tensiunile au fost însă în creștere în primele luni ale acestui an, prelungirea scăderii ratei șomajului BIM până la un minim istoric de 4,4 la sută în martie – succedată totuși de o creștere la 4,6 la sută în aprilie –, fiind acompaniată în trimestrul I de majorarea ratei locurilor de muncă vacante, survenită după două trimestre consecutive de descreștere.

În ceea ce privește condițiile monetare, membrii Consiliului au apreciat că în trimestrul II acestea și-au atenuat mai pregnant caracterul acomodativ, în principal ca urmare a întăririi începând cu mijlocul lunii aprilie a controlului exercitat de banca centrală asupra lichidității din sistemul bancar și a majorării cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară în luna mai.

S-au făcut referiri la creșterile semnificative înregistrate față de trimestrul anterior de cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare, în condițiile în care acestea au urcat și s-au consolidat semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară, precum și la relativa stabilitate ce a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro, inclusiv în contextul diferențialului considerabil mărit al ratelor dobânzilor pieței locale față de cele prevalente în plan european și regional.

A fost, de asemenea, evidențiată relativa accelerare în lunile aprilie și mai a ajustării ascendente a ratelor dobânzilor la depozitele noi la termen, inclusiv în raport cu cea consemnată în cazul ratelor dobânzilor la creditele noi, implicând o restrângere a ecartului dintre acestea – evoluție anticipată a continua în perspectivă apropiată, pe fondul preluării majorărilor recente ale cotațiilor pieței monetare interbancare.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile date și analize reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din mai 2018, potrivit căreia rata anuală a inflației ar urma să revină la finalul anului curent în apropierea limitei de sus a intervalului și apoi să reintre și să rămână în jumătatea lui superioară în cursul anului 2019.

Analizând potențialul comportament viitor al presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării decelerării creșterii economice în trimestrele II și III, într-un ritm ușor mai pronunțat decât cel prognozat în luna mai, în condițiile anticipării unor dinamici trimestriale ale PIB în creștere în raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

Totodată, s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, motorul creșterii economice, dar și un determinant al încetinirii acesteia, a rămas probabil în trimestrul II consumul privat.

În evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evoluțiilor din primele luni ale anului sporește incertitudinile asociate perspectivei inflației evidențiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu și riscurile la adresa acesteia. S-a agreat că în actualul context acestea au ca surse majore comportamentul încrederii și evoluția probabilă a venitului disponibil real ale populației, inclusiv din perspectiva condițiilor tensionate de pe piața muncii și a majorărilor unor categorii de venituri, dar și a impactului potențial al măririi prețurilor combustibililor și ale unor utilități.

Membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.