Accesul la fonduri europene, condiţionat de respectarea statului de drept! Ce urmari are decizia pentru România

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc peste doua zile la Bruxelles. Ce urmari are decizia pentru România.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

„Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept”, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters., citata de Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene, Executivul comunitar, să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Statele membre net contributoare la bugetul UE, precum Germania, au denunţat deja această schimbare ca o slăbire a mecanismului de întărire a statului de drept, care în prezent se aplică Ungariei şi Poloniei, două state foste comuniste unde guvernele naţionaliste şi eurosceptice sunt acuzate că încalcă principiile de bază ale democraţiei precum independenţa justiţiei, a mass media şi a mediului academic.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al blocului comunitar, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Sursele citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Președintele Klaus Iohannis a anuntat ca România nu se opune mecanismului care leagă acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept în țările membre UE, dar specialiștii mai au mult de lucru până la elaborarea criteriilor în baza cărora acest mecanism să devină unul funcțional, a spus acesta, vineri, la Bruxelles.

„Este destul de complicat de legat finanțarea pe fonduri europene de statul de drept, însă trebuie să vă spun foarte clar din capul locului: România nu se opune acestui mecanism. Deci noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiștii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete, care se pot aplica. Însă noi suntem de acord, noi sprijinim această inițiativă și, dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem OK cu ea”, a declarat, vineri, președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă, la Bruxelles.

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie vor risca suspendarea fondurilor comunitare, conform unui proiect de rezoluție aprobată pe 17 ianuarie 2019 de Parlamentul European, privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre.

Regulamentul este parte a Planului bugetar multianual 2021-2027 și va fi implementat doar după aprobarea sa de Parlamentul European.

Pe 17 iulie 2019, Comisia a publicat o comunicare privind statul de drept în care a solicitat Parlamentului și Consiliului să adopte regulamentul cât mai curând posibil.

Potrivit planului, Comisia Europeană va putea stabili că normele statului de drept sunt expuse riscurilor, dacă apar probleme în funcționarea sistemului de implementare a bugetului UE, în funcționarea sistemului autorităților de control financiar, în investigarea fraudelor, a actelor de corupție, în evaluările efectuare de instanțe judiciare, în combaterea evaziunii fiscale sau în cooperara autorităților anționale cu Oficiul UE sau cu Parchetul General European.

Decizia se consideră „adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Comisie. De asemenea, Parlamentul European ar trebui să fie pe deplin implicat în toate etapele”, se spune în propunerea de regulament.

Altfel spus, pentru ca sancțiunea să fie respinsă, 55% dintre statele membre ar trebui să voteze în consecință, ceea ce va face imposibil pentru țări ca Ungaria, Polonia sau România, unde s-au semnalat derapaje de la statul de drept, să poată fi blocată sancțiunea dată de Comisia Europeană.

UE poate interveni, deocamdata, prin investigatii in tara respectiva si/sau prin Articolul 7. Urmari pentru România

UE se confrunta in ultimul timp cu guvernele care pun presiune politică pe justiţie, iau în colimator societatea civilă şi presa şi contestă valorile UE.

Blocul poate folosi investigaţii vizând legi anume de la nivel naţional, denumite proceduri de infringement, care pot dura ani de zile şi adesea nu produc rezultate substanţiale. Un aşa-zis „cadru de lucru privind statul de drept” organizează aceste investigaţii atunci când există o serie de violări ale legislaţiei UE.

Cealaltă opţiune este procedura de sancţiuni de Articol 7 din tratatul UE, care poate fi declanşată dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE, care – într-un final – poate duce la suspendarea drepturilor de vot ale ţării respective.

Comisia a lansat în decembrie 2017 o procedură de Articol 7 contra Poloniei, în vreme ce Parlamentul European a declanşat aceeaşi procedură împotriva Ungariei, în septembrie 2018.

Anul trecut, România coborâse două poziţii în acest clasament, situându-se pe locul 31 din 126 de state analizate. Numărul ţărilor în care situaţia statului de drept s-a deteriorat este în creştere pentru al doilea an consecutiv în raportul World Justice Project (WJP) 2019. Scorul obţinut de România o plasează pe locul 20 între cele 24 de ţări evaluate din Uniunea Europeană.