Semnal de alarmă de la BNR: „Dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător”

BNR atrage atenția asupra „dezechilibrelor externe” ale economiei României, legate de adâncirea deficitului comercial și, inevitabil, de deficitul tot mai mare de cont curent.

 

Fenomen îngrijorător semnalat de BNR: contribuţia cererii interne la dinamica PIB a crescut substanţial, în timp ce exportul net şi-a mărit consistent aportul negativ, în contextul creşterii uşoare a dinamicii importurilor de bunuri şi servicii, concomitent cu încetinirea ritmului exporturilor.

Expansiunea economică a cunoscut în primul trimestru o accelerare mai consistentă decât cea anticipată, ajungând la 5%, de la 4,1% în trimestrul IV 2018, în timp ce rata anuală a inflaţiei a rămas constantă la 4,1% în luna mai, semnificativ deasupra intervalului ţintei de 2,5%, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 4 iulie 2019.

„Membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o accelerare mai consistentă decât cea anticipată – la 5,0 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul IV 2018 – în condiţiile unei neanticipate reamplificări a dinamicii ei trimestriale, ceea ce face probabilă o creştere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată decât cea previzionată pentru acest interval. Consumul gospodăriilor populaţiei a redevenit principalul contributor la avansul economic, aşa cum s-a anticipat – în condiţiile unei puternice dinamizări a cumpărărilor de mărfuri şi servicii -, secondat, însă, din nou de variaţia stocurilor, al cărei aport solid din ultimele patru trimestre este dificil de atribuit unor comportamente economice fără echivoc, implicit de natură să sporească incertitudinile asociate creşterii economice”, se arată în document.

Exporturile au aport negativ în creșterea PIB

În acelaşi timp, aportul formării brute de capital fix a revenit în mod neaşteptat în teritoriul pozitiv, dar exclusiv ca urmare a revigorării construcţiilor noi. S-a sesizat că, pe acest fond, contribuţia cererii interne la dinamica PIB a crescut substanţial, în timp ce exportul net şi-a mărit consistent aportul negativ, în contextul creşterii uşoare a dinamicii importurilor de bunuri şi servicii, concomitent cu încetinirea ritmului exporturilor.

„Drept consecinţă, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, antrenând şi o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent, în pofida ameliorării în acest interval a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare. În acest context, membrii Consiliului au considerat că, prin dimensiunea şi tendinţa lui, precum şi prin structura finanţării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător”, au arătat membrii CA ai băncii centrale.

În cadrul şedinţei, Consiliul de Administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

Noi presiuni inflaționiste

Mai mulţi membri ai Consiliului au apreciat că evoluţia inflaţiei de bază indică presiuni inflaţioniste în creştere pe partea cererii şi a costurilor salariale, în corelaţie cu dimensiunea şi trendul de accentuare a poziţiei ciclice a economiei şi cu mărirea susţinută a costurilor cu forţa de muncă.

Membrii Consiliului s-au arătat preocupaţi de tensiunile ridicate de pe piaţa muncii, evidenţiind vârfurile succesive atinse recent de efectivul salariaţilor din economie, precum şi nivelul minim record la care a tins să se plaseze rata şomajului BIM în ultimele luni, dar şi intenţiile solide de angajare anticipate pentru perioada imediat următoare de sondaje de profil.

„S-a observat că persistenţa dificultăţilor majore întâmpinate în procesul de recrutare determină companiile să se orienteze tot mai mult către digitalizare şi automatizare – inclusiv în scopul eficientizării activităţii – sau să apeleze la personal din afara ţării, aşa cum sugerează restrângerea recentă a schemelor de personal în industrie, în special în ramura auto, dar şi rezultatele unor studii şi sondaje de specialitate”, potrivit documentului citat de Agerpres.

În şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 4 iulie 2019 s-a apreciat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, cel puţin pe termen scurt, fiind evocată creşterea anuală de două cifre înregistrată şi în luna aprilie de câştigul salarial mediu brut nominal, precum şi de cel net real, în uşoară decelerare totuşi faţă de trimestrul I. La un nivel de două cifre s-a menţinut în aprilie şi dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie, în absenţa unor câştiguri evidente de productivitate. Unii membri ai Consiliului au remarcat că penuria de forţă de muncă devine un handicap pentru creşterea economică sustenabilă în noile state membre din Uniune, la aceasta contribuind fenomenul emigraţionist.

Expansiunea economică o lasă mai moale

„Analizând premisele poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au considerat că expansiunea economică va încetini probabil în trimestrele II şi III, dar va rămâne relativ mai alertă, ca urmare a accelerării ei peste aşteptări în primul trimestru, şi în condiţiile unei dinamici trimestriale anticipate a scădea gradual, inclusiv pe fondul unor performanţe mai puţin favorabile ale agriculturii în trimestrul III. Potrivit evaluării făcute, o asemenea perspectivă implică continuarea creşterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval la valori uşor superioare celor prognozate în luna mai”, arată minuta BNR.

În acelaşi timp, membrii Consiliului au observat că cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept motor al creşterii economice şi în trimestrul II, sugerând însă şi un nou aport pozitiv modest din partea formării brute de capital fix.

Perspectiva pe termen scurt a investiţiilor a fost apreciată a fi totuşi incertă – cu posibile implicaţii adverse asupra potenţialului de creştere a economiei – în contextul practicilor bugetare şi al frecventelor măsuri fiscale şi modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe.

„Incertitudini crescute decurg şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, dar şi măsurile ce vor fi probabil adoptate – eventual în contextul rectificării bugetare -, în vederea încadrării deficitului bugetar în ţinta stabilită, ţinând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor. Acestora li se alătură incertitudinile legate de absorbţia fondurilor europene”, arată documentul.

Totodată, membrii Consiliului au remarcat că exportul net e posibil să-şi fi mărit din nou contribuţia negativă la avansul economic în trimestrul II, dată fiind continuarea adâncirii alerte în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în aprilie, pe fondul încetinirii creşterii anuale a exporturilor, în paralel cu accelerarea ritmului importurilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond deficitul de cont curent a consemnat o cvasi-dublare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, inclusiv cu aportul deteriorării balanţei veniturilor secundare; concomitent, acoperirea acestuia cu fluxuri de capital autonom s-a deteriorat consistent.

Evoluţiile au fost considerate îngrijorătoare din perspectiva macrostabilităţii şi a sustenabilităţii creşterii economice.

În evaluările privind dezechilibrul extern şi perspectiva lui pe termen scurt au fost evocate atât dinamica alertă a absorbţiei interne şi probleme de competitivitate non-preţ ale economiei româneşti, cât şi tendinţa de slăbire a creşterii economice în zona euro şi pe plan global, precum şi riscurile sporite la adresa acesteia ce decurg din războiul comercial şi din incertitudinile legate de Brexit.

Membrii CA ai Băncii Centrale au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari, precum şi la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune, chiar şi în condiţiile accelerării inflaţiei în aceste ţări.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a readucerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. În acelaşi timp, s-a apreciat că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţială.