Dacă în 2018 România a fost exportator net de electricitate, nivelul exporturilor fiind aproape dublu celui al exporturilor, lucrurile au luat o turnură ciudată în 2019, după intrarea în vigoare a controversatei OUG 114.

 

 

România a importat cu 80% mai multă electricitate în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, exporturile au scăzut la jumătate în primul trimestru din 2019, potrivit ultimului raport de monitorizare a pieţei de energie electrică, realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energiei.

Astfel, dacă în ianuarie-martie 2018, importurile au fost de 0,63 TWh, în primele trei luni din acest an au urcat la 1,13 TWh. În acelaşi timp, exporturile au scăzut de la 1,83 TWh, la 0,86 TWh.

În urma adoptării OUG 114, care subvenționează consumul și descurajează producția, traderi au licitați capacități de import electricitate mult mai ridicate.

Consumul intern a scăzut cu 2,7%, de la 15,15 TWh la 14,75 TWh.

Consumul utilizatorilor casnici în regim concurenţial a fost mai mare cu 80%, în timp ce utilizatorii care plătesc preţuri reglementate au consumat cu 17,8% mai puţină electricitate. Consumul agenţilor economici a scăzut uşor, cu 1,1%.

Producţia de energie electrică a fost de 15,45 TWh, principala sursă fiind cea hidro, cu 26% din total, urmată de cărbune – 22%, nuclear – 19%, gaz – 15%, eolian – 13%, fotovoltaic – 1,7%, biomasă – 0,17, păcură – 0,02%.

Problema dezechilibrului dintre importuri și exporturi vine și din prețurile mult mai mici încasate la exporturi decât cele plătite pentru importare.

În ultima lună a anului trecut, de exemplu, România a importat 478 GWh la un preț mediu de 322,47 lei/MWh și a exportat 331 GWh la un preț mediu de 245,95 lei/MWh.

Articolul precedentDacia angajează sute de oameni. „Este mai greu să angajezi în România decât în Franţa”, spune șeful Dacia
Articolul următorApare o monedă nouă. 15 țări vor utiliza moneda unică Eco