Până astăzi, peste 1.000.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce aproape 250.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform  Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

Contracte individuale de muncă suspendate provin cu precădere din 3 tipuri de activități (peste 60% din ele):

·       o treime ( 327.092) din industria prelucătoare;

·        aproape o cincime ( 188.634) din comertul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

·         încă o zecime (111.874) din hoteluri şi restaurante

Cât privește contractele  individuale de muncă încetate (245.462), din care:

·         o cincime (46.175) sunt din comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

·         încă o cincime (42.875)  din industria prelucrătoare

·        aproape o șeptime ( 33.159) vin din construcţii.

Pe de altă parte, România este producător de petrol și gaze, prin OMV Petrom și Romgaz. În total, Petrom, cel mai marel producător de petrol și gaze al țării, extrage circa 150.000 de barili pe zi- țiței și gaze, pe zi. Pentru Petrom, impactul scăderii prețului este estimat chiar de companie. Bugetul pentru acest an este întocmit la un preț de 60 de dolari pe baril, iar un dolar în minus la prețul petrolului înseamnă un efect negativ de 20 de milioane de euro asupra companiei, lucru care este scris chiar în rapoartele companiei. Mai trebuie spus că Petrom raportează un cost operațional de producție de aproximativ 11 dolari pe baril, însă în acesta nu sunt incluse nici cheltuielile de capital, nici impozite. Un indicator pe care compania nu îl publică, dar care reprezintă costul total, este acel “total lifting cost”, care este de circa 25 de dolai pentru fiecare baril extras. Adică, să traducem: la actualul preț al țițeiului, Petrom nu are de ce să extragă petrol, mai bine îl importă. Și, să nu uităm, mai bine de jumătate din cifra de afaceri a celor mai mari 10 companii românești se producea în domeniul țiței-gaze naturale, de către cinci companii.

100 de miliarde de lei s-au evaporat din cele 1500 de miliarde de lei cât reprezenta cifra de afaceri globală a firmelor din țară. 6% adică și suntem încă departe de reînceperea activităților.

Peste 70% din comerțul exterior al nostru se datorează Uniunii Europene (Germania, Italia și Franța având mai mult de jumătate din această pondere) și acolo se așteaptă căderi ale PIB de peste 5-6%.

FMI previzionează pentru România o cădere de peste 5% anul acesta, analiștii băncilor locale se duc cu aceste prognoze până la – 7%, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) crede că economia românească se va contracta cu 8,9% , agenția de rating Fitch anunță că vom avea o scădere a economiei de 5,9% și și un deficit de finanțat de 8%, ceva mai mic decât cel anunțat de FMI (aproape 9%).

Vi se pare o perspectivă sumbră, îngrijorătoare? Oare n-ar trebui să facem ceva? Nu, nu, nu! neliniștește Guvernul. Nu mai credeți în cifre, spune Florin Cîțu. Nu vom avea o contracție prea mare, maxim 1,9% din PIB și ne vom reveni imediat. Imediat ce ieșim din case….

Operațiunea „Totul pentru voturi, totul pentru alegeri” funcționează din plin. Guvernul nu va recunoaște niciodată realitatea economiei până la alegeri. Guvernul vrea să mențină aparatul bugetar așa cum este el astăzi, guvernul vrea să mărească pensiile cu 40% la 1 septembrie, guvernul vrea, de fapt, un singur lucru: să câștige alegerile!

Articolul precedentBancile europene lovite masiv de criza coronavirusului
Articolul următorJurnal de criză: petrolul de care nu mai avem nevoie, Italia care se îngroapă în datorii și șomajul care ne copleșește