Mama mea are 94 de ani. Și anul acesta, de Crăciun, ca de obicei, i-au ieșit cozonacii făcuți după rețeta învățată în tinerețe. La fel și sarmalele și toate bunătățile fără de care nu concepe că ar putea fi sărbătorit sfârșitul de an. A fost dintodeauna o persoană activă, dinamică. La 83 de ani încă se mai urca în autobuz și traversa orașul de la Sud la Nord pentru a ajunge la serviciu (cuvântul „job” îi sună a insultă) la o editură care își avea sediul în Casa Presei. După 1990 a lucrat doar în sectorul privat.
Pensia ei este de mai mult de trei ori mai mică decât o pensie specială medie de 7000 lei. Dar în țara asta sunt și „pensionari speciali” care primesc, de la stat, suplimentar, față de pensia cuvenită conform contribuției, între 15.000 lei și 25.000 lei – deși pensia lor ar trebui să se situeze între 3.000 lei și 4.000 lei.
Principiul „toți suntem egali, dar unii sunt mai egal de cât ceilalți”guvernează sistemul de pensii românesc. Asta în condițiile în care în deficitul structural bugetar, pensiile de stat reprezintă permanent o gaură neagră.
În acest context, apare în discuție și chestiunea creșterii vârstei de pensionare, la 70 de ani. Fake news? Da, dacă vorbim despre obligativitatea ieșirii la pensie la 70 de ani. Un subiect oportun, corect, care necesita o dezbatere publica? Da. Cu amendamentul că este o practică incorectă, ce ar trebui abandonată, aceea de testare a reacției populației de către guvernanți în absența a două informații esențiale într-o dezbatere publică: calculele pe cifre oficiale,verificabile, și o strategie clară în privința domeniul de referință.
Într-o proiecție a majorării pensiilor cu 40%, deficitul fondului de pensii va exploda anul acesta iar în anii viitori sistemul de pensii de stat devine absolut nesustenabil.
La nivelul anului 2020, raportul angajați/pensionari este este aproximativ 1/1. Dar în anii următori este anticipat că raportul va fi debalansat puternic prin creșterea numărului pensionarilor. Mai ales când vor intra în plată „decrețeii” din anii 70, moment de la care ritmul creșterii demografice a scăzut constant.
Cunoscând diferența dintre contribuția medie la fondul de pensii de stat a unui salariat, de 1250 lei, și pensia medie, de 1.350 lei, se poate exprima sintetic deficitul bugetului pensiilor de stat. 500 milioane lei este însă o sumă mică în raport cu deficitul real.
O creștere cu 40% ar duce pensia medie la 1890 lei. Pentru a putea menține deficitul fondului de pensii la 2 miliarde de lei, nivelul din 2019, ar însemna ca salariul mediu brut să urce de la 5.000 lei la 7.500 lei (de la 3.000 lei la 4.400 lei, netul). Și asta să se întâmple până în luna septembrie! Oricât de mare ar fi dorința de creștere a pensiilor și oricât de stufoasă demagogia de campanie electorală, economic, aceasta este o aberație. Cel puțin este imposibil păstrând deficitul bugetar sub 4%.
Mama a încetat să se mai ducă la serviciu, la privat, la 83 de ani. Unii ar putea spune „Ce prostie!”. Ea însă se consideră norocoasă. Și-a iubit slujba, a fost respectată, iar sănătatea i-a permis să rămână în contact cu lumea cărților pe care a servit-o neîntrerupt mai bine de 50 de ani.
Într-o țară a valorilor inversate, în care 50 de ani, vârsta de pensionare a unor privilegiați, a ajuns să reprezinte referința după care jinduiește marea masă a salariaților plătitori de CAS, a discuta rațional despre pensionarea la 70 de ani pare o erezie.
