FP: Statul poate susține bursa într-un singur mod: să listeze companii

Principalul obstacol pe care Bursa de Valori trebuie să îl depăşească pentru a fi inclusă în clubul pieţelor emergente este nivelul scăzut al lichidităţii.acţiunilor listate. Soluția? Noi listări de companii.

„Este puţin probabil ca acest nivel să se îmbunătăţească până la următoarea reevaluare a FTSE, care va avea loc în septembrie 2018, susţine Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investment Management, sucursala Bucureşti. (FTSE Group este  este o companie independentă deţinută de The Financial Times şi London Stock Exchange care crează şi actualizează de indici bursieri, printre care cei mai cunoscuţi sunt indicii FTSE 100, FTSE 250, FTSE 350 şi FTSE All-Share Index)

Potrivit acestuia, în ultimii ani, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creştere din Europa, fiind susţinută de consumul intern, o rată scăzută a şomajului şi stimuli fiscali. Avansul economic a sprijinit dezvoltarea unei clase de mijloc înfloritoare, ce a susţinut o cerere de consum nu doar pentru bunuri, ci şi pentru servicii medicale, financiare şi tehnologice.

Pe fondul evoluţiilor pozitive din mai multe domenii, perspectivele ca România să fie promovată la statutul de piaţă emergentă sunt mai tangibile din septembrie 2016, când ţara a fost inclusă pe lista de monitorizare a FTSE în vederea reclasificării în categoria pieţelor emergente secundare, conform șefului Franklin Templeton, citat de Agerpres.

România îndeplineşte opt dintre cele nouă criterii de „calitate a pieţelor”, conform FTSE. Principalul obstacol pe care trebuie să îl depăşească pentru a fi inclusă în clubul pieţelor emergente este nivelul scăzut al lichidităţii acţiunilor listate pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB).

„Credem că realizarea mai multor oferte publice iniţiale (IPO-uri) ar putea reprezenta o soluţie pentru îmbunătăţirea lichidităţii. Listări mari – şi anume privatizări ale companiilor de stat – ar trebui să contribuie la atragerea investiţiilor pe piaţă, în general. Mai multe companii de dimensiuni mari listate la BVB ar îmbunătăţi vizibilitatea bursei în rândul investitorilor şi ar putea creşte multiplii de evaluare pentru acţiunile acestora, atât timp cât interesele acţionarilor minoritari sunt protejate prin implementarea standardelor de guvernanţă corporativă, conform bunelor practici internaţionale”, a declarat Johan Meyer, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta susţine că în 2017 creşterea economică a României a fost de 7%, peste cea de 2,4% a Uniunii Europene, din aceeaşi perioadă. Deşi Comisia Europeană preconizează că PIB-ul României îşi va încetini creşterea în 2018, la 4,1%, se estimează că aceasta tot va depăşi dinamica vecinilor săi din regiune. Acesta este unul dintre motivele pentru care Johan Meyer crede că viitorul acestei pieţe de frontieră rămâne promiţător, atât timp cât România rămâne ferm angajată respectării valorilor Uniunii Europene: statul de drept şi principiile pieţei libere.

Johan Meyer subliniază că la creşterea economică a României din ultimii ani au contribuit mai mulţi factori, printre care eliminarea unor taxe, reducerea TVA-ului şi creşterea consumului, stimulată de rata minimă a şomajului, precum şi de creşterea salariilor şi pensiilor în general. Cu toate acestea, beneficiile ultimului factor încep, deja, să dispară şi să exercite presiune asupra bugetului de stat. Inflaţia a crescut în mod constant de la începutul lui 2018, atingând nivelul actual de 4,9%, însă se estimează că se va tempera în trimestrul IV.

Acesta declară că România a avut, în general, venituri fiscale mai reduse decât vecinii săi din regiune în ultimii ani, aşadar se pot continua reformele şi eforturile de îmbunătăţire a acestora, inclusiv printr-o colectare mai eficientă a taxelor, care ar consolida finanţele. Între timp, fundamentele economiei par puternice. Rata şomajului în România a atins în 2018 cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani, fiind de 4,6% în luna mai. Dobânzile au urcat anul acesta, dar rămân mici, rata de referinţă a Băncii Naţionale fiind de 2,5%. Datoria publică a ţării este printre cele mai joase din UE, situându-se la nivelul de 34,4% din PIB.

De asemenea, Meyer spune că există câteva sectoare cu o creştere accelerată şi care reprezintă oportunităţi de investiţii, precum sănătatea, tehnologia, infrastructura, agricultura şi serviciile financiare.

‘De curând, însă, România trece printr-o instabilitate politică accentuată, reflectată de numeroase remanieri ale Guvernului şi schimbări legislative de natură economică, fiscală şi penală, iniţiate într-un ritm îngrijorător. Aceste evoluţii ridică semne de întrebare în rândul investitorilor şi al instituţiilor internaţionale, pentru care un cadru legislativ stabil şi previzibil este esenţial. În plus, precum a subliniat FTSE, nivelul lichidităţii pe bursa naţională rămâne un factor de preocupare. Deşi în prezent sunt 87 de companii listate la bursa, indicele MSCI România cuprinde în momentul de faţă doar cinci emitenţi. Listările s-au realizat într-un ritm mai lent în România faţă de alte ţări din Europa de Est, însă în 2017 au avut loc patru noi listări ale unor companii private la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), inclusiv cel mai mare IPO al unei companii private din istoria bursei’, declară Johan Meyer.

Deşi IPO-urile unor companii private nu pot susţine, ele singure, demersul României de a promova la statutul de piaţă emergentă, acesta consideră că IPO-urile unor companii mari de stat i-ar putea creşte şansele de a fi reclasificată.

„Procesul de listare a participaţiilor companiilor de stat a fost întrerupt de mai bine de patru ani, iar reluarea acestui proces este esenţială pentru dezvoltarea viitoare a pieţei de capital din România, în viziunea noastră”, spune Johan Meyer.

Acesta mai menţionează că este crucial ca legislaţia actuală referitoare la guvernanţa corporativă să fie menţinută şi implementată corespunzător, mai ales cu privire la companiile de stat. În plus, îmbunătăţirea guvernanţei corporative ar putea să ofere Guvernului român fonduri pentru diverse proiecte de investiţii, cum ar fi cele care să adreseze infrastructura deficitară a ţării.

„Bazându-ne pe experienţa noastră la faţa locului, considerăm că îmbunătăţirea guvernanţei corporative ar creşte şi vizibilitatea BVB pentru investitorii străini. Din punctul nostru de vedere, un cadru de reglementare stabil, previzibil şi transparent este esenţial pentru încurajarea şi promovarea investiţiilor în România. Într-un moment în care creşterea economică încetineşte, menţinerea credibilităţii ţării pentru investitori şi instituţiile financiare internaţionale ar trebui să fie o prioritate pentru liderii politici”, mai declară Johan Meyer.

Articolul precedentUE protejează companiile europene de sancțiunile SUA împotriva Iranului
Articolul următorGenerozitatea MF dă roade: Cerere de titluri de stat de 3 ori mai mare decât oferta

Comments are closed.