Fondul suveran al Norvegiei renunță la obligațiunile din 10 state

Decizie surprinzătoare luată de Fondul suveran de investiții din Norvegia, cel mai mare fond de acest timp din lume.

 

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei îşi va eficientiza portofoliul său de instrumente cu venit fix, în valoare de 300 miliarde de dolari, prin eliminarea obligaţiunilor emise de un număr de zece state emergente, a informat vineri Ministerul de Finanţe din Norvegia, transmite Reuters.

Potrivit calculelor efectuate de Reuters, de această decizie vor fi afectate obligaţiuni guvernamentale şi corporate cu o valoare totală de 17 miliarde dolari la finele lui 2018.

Este vorba de obligaţiuni emise de Chile (362 milioane dolari), Cehia (50 milioane dolari), Ungaria (63 milioane dolari), Israel (117 milioane dolari), Malaezia (1,9 miliarde dolari), Mexic (5,7 miliarde dolari), Polonia (1,05 miliarde dolari), Rusia (1,2 miliarde dolari), Coreea de Sud (6,3 miliarde dolari) şi Thailanda (241 milioane dolari), a precizat Ministerul de Finanţe din Norvegia.

„Împreună cu anumite ajustări ale ponderii ţărilor pentru obligaţiunile guvernamentale, modificările propuse vor facilita costuri de tranzacţii mai reduse pentru managementul Fondului”, a apreciat Ministerul de Finanţe din Norvegia.

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cu active de 1.050 miliarde de dolari, investeşte aproximativ 30% din activele sale în instrumente cu venit fix. Cele 70% din activele investite în acţiuni nu au fost afectate de decizia eliminării obligaţiunilor emise de statele emergente.

În urma deciziei de vineri, doar obligaţiunile emise de Danemarca, Suedia, Elveţia, Japonia, Canada şi Australia vor mai face parte din portofoliul de instrumente cu venit fix al Fondului suveran de investiţii al Norvegiei, alături de obligaţiunile emise de Singapore, Noua Zeelandă şi Hong Kong.

În paralel, Ministerul de Finanţe din Norvegia a anunţat că Fondul suveran îşi va putea dubla, de la 60 până la 120 miliarde coroane (14 miliarde dolari), investiţiile în proiecte de energie regenerabile, precum parcuri de centrale eoliene sau centrale fotovoltaice, o decizie salutată de organizaţiile pentru protecţia mediului.

Propunerile trebuie acceptate de Parlamentul de la Oslo, potrivit Agerpres. Având în vedere că Guvernul deţine majoritatea locurilor în legislativ, propunerea ar urma să fie adoptată în luna iunie.