Daniel Dăianu: Sunt presiuni foarte mari pe buget, ce pot conduce la deficite de peste 6% în 2021

,,Într-o discuție pe care am avut-o cu alți economiști a venit vorba despre ce s-ar întâmpla dacă deficitul bugetar ar continua să crească, dacă s-ar concretiza presiuni mari pe bugetul public din România în lipsa unor măsuri compensatorii de echilibrare. Există o linie de demarcație (un redline, cum ar spune englezii) de la care piețele financiare vor reacționa, vor da înapoi. Dar, susțin unii confrați, după o reevaluare, creditori ar fi dispuși să finanțeze laun cost superior chiar un deficit bugetar ce merge spre 5% din PIB. În aceeași logică, ar putea fi imaginate o linie de demarcație în preajma unui deficit de 6%, cu o altă reevaluare, cu un cost definanțare și mai mare. Unii ar spune că important este ca un deficit să se poata finanța indiferent de condiții. Unde văd hibe cu un asemenea raționament? Și mă gândesc nu numai la consecințe ce ar decurge dintr-o deteriorare a riscului suveran la clasa junk”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

 

Acesta spune că:
,, – România se confruntă cu fenomenul deficitelor gemene (deficit bugetar ESA/metodologie europeană în jur de 4% din PIB și deficit de cont curent/extern de cca 5% din PIB în 2019);
– Este singura economie din regiune cu deficite de o asemenea magnitudine;
– Deficitul bugetului public la noi a fost cel mai mare din UE în 2019;
– Sunt presiuni foarte mari pe buget, ce pot conduce la deficite de peste 6% în 2021 și peste 7% din PIB în 2022 în lipsa unor măsuri de corecție adecvate;
– Economia încetinește și, la deficite bugetare mari, datoria publică poate intra într-un cerc
infernal (efect “bulgăre de zăpadă”) din cauza unor costuri de finanțare în suire rapidă
(datoria publică acum de 37-38% din PIB repede ar trece de 45-50%, nivel de alertă în
condițiile economiei noastre);
– Leul nu este monedă de rezerva, iar economia autohtona are o porțiune euroizată
importantă. Șocuri ce ar lovi încrederea în leu ar favoriza o re-euroizare, nocivă pentru
stabilitatea economiei; șocuri ar decurge dintr-o finanțare a deficitelor tot mai dificilă;
– România se imprumută în moneda proprie considerabil mai scump decât Ungaria și Polonia(țări cu care ne comparăm adesea);

A gândi că destul timp de acum înainte, în pofida unor deficite mari, se vor găsi cumpărătoripentru obligațiuni emise de statul român ignoră că pe piețe operează discontinuități, non-liniarități. Odiscontinuitate poate fi temporară, când creditorul, la deficite în creștere, cere un preț (randament)superior pentru finanțarea oferită. Și există discontinuitate s-o numim “fatală”, ce semnifică ieșirea brutală de pe piață și, practic, înghețarea finanțării din piață. Această ieșire ar fi precedată de finanțări la
scadențe tot mai scurte și costuri tot mai înalte. Am avea de-a face cu o blocare a finanțării prin piețe”, spune Dăianu.

Detalii pe Consiliul Fiscal