România stă bine la capitolul șomaj și pentru că nu are imigranți, dar situația se poate schimba ca urmare a planurilor Guvernului de a aduce forță de muncă din Asia.
Rata totală a șomajului în orașele Uniunii Europene a fost de 9,1% în 2016. O analiză pe țară de naștere relevă rate ușor mai mici pentru persoanele născute în țara raportoare (8,4%) și persoanele născute într-un alt stat membru al UE (8,6%), se arată într-un raport publicat de Eurostat.
În schimb, rata șomajului în orașele UE a fost mult mai mare în rândul persoanelor care s-au născut în afara UE (15,4%).
Acest model – rate mai ridicate ale șomajului în orașe pentru persoanele născute în afara UE – a fost repetat în marea majoritate a statelor membre ale UE pentru care există date disponibile, singurele excepții fiind Croația și Cehia.
Ancheta privind forța de muncă din UE (EU-LFS) este cel mai mare ansamblu european de sondaj. Obiectivul său statistic principal este de a clasifica populația de vârstă activă (de 15 ani și peste) în trei grupuri exclusiv reciproce și exhaustive: persoane angajate, șomeri (ambele formează așa-numita „forță de muncă”) și persoane inactive din punct de vedere economic populația „în afara forței de muncă”), de exemplu studenți, pensionari și gospodine sau – bărbați.
Ce observăm în cazul României? Avem o rată a șomajului sub media UE, de numai 5%, dar acest lucru se întâmplă și pentru că la noi practic nu există șomeri născuți în alte țări. În graficul alăturat, albastrul reprezintă indicativul pentru țara respectivă, galbenul pentru al stat UE, iar verdele – rata șomajului generate de persoanele născute în afara UE.
Cele mai îngrijorătoare cifre sunt consemnate în Grecia, unde străinii sunt destul de puternic reprezentați, în pofida problemelor generate de datoria guvernamentală, care ar fi putut să îi țină departe de această țară.
Pe pozițiile următoare se află Spania (cu un oarecare echilibru între șomerii locali și cei străini) și Belgia, unde persoanele venite din alte state, cu precădere din afara UE, contribuie semnificativ la rata șomajului.
Datele de mai sus corespund anului 2016. De atunci și până acum, e posibil ca structura șomajului să nu se fi schimbat radical în România. Dar ne putem aștepta ca în viitorul apropiat să asistăm la unele modificări.
Printr-o decizie a ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, contingentul de lucrători străini a fost dublat. La rândul său, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, susține noi măsuri care să mărească fluxul de angajați din alte țări, în special din Asia, pentru că de acolo provin cei mai mulți și în prezent.
Comments are closed.