România şi Turcia, două dintre ţările a căror creştere economică a fost revizuită în scădere de ultima analiză a Băncii Mondiale, sunt date de exemplu şi din cauza politiclor fiscale.

Astfel, în România, reducerea impozitului pe venit şi majorarea salariilor în sectorul public au compensat o creştere a contribuţiilor sociale, care au înregistrat anul trecut primul excedent din 2012.

Pe de altă parte, Turcia s-a angajat să-şi înăsprească politica monetară pentru a reduce inflaţia şi a stopa deprecierea monedei.

În Europa Centrală, lipsa forţei de muncă şi majorarea preţului energiei au dus la creşterea inflaţiei, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea ţărilor. O excepţie este România, unde cererea internă robustă a dus la depăşirea limitei superioare a intervalului ţintei de inflaţie, determinând înăsprirea politicii monetare, se arată în raportul „Global Economic Prospects”, citat de Reuters.

Ca efect, la finalul lui 2018, trei state din zona Europa Asia Centrală au majorat dobânda de politică monetară: România, Ucraina şi Turcia, în timp ce alte nouă aveau ratele dobânzilor mai scăzute decât în urmă cu un an, pe fondul unei politici monetare stabile sau chiar relaxate.

 

Articolul precedentDe ce a scăzut piața de fuziuni și achiziții în 2018, în plin „boom” economic
Articolul următorBanca Mondială reduce cu un punct procentual estimarea privind creşterea economică a României