În noiembrie industria a intrat în a treia lună de scădere continuă a activităţii şi a ajuns la punctul de creştere zero. Contracţia de la sfârşitul anului este un tipar obişnuit în industria românească, numai că în 2019 anemia e mult mai pronunţată decât în ultimii doi ani.

PRODUCŢIA

Volumul producţiei a scăzut la 50 de la 57 în octombrie. Sub 50 începe contracţia. Stocurile au rămas în contracţie la 46 de puncte.

CEREREA

Comenzile noi au scăzut şi ele de la 56 în octombrie la 53 în noiembrie, dar s-au comprimat mai puţin decât volumul producţiei, probabil datorită unei uşoare înviorări a exportului.

Comenzile pentru export arată o mică urcare, de la 50 în septembrie, la 52 în octombrie şi 54 în noiembrie. „Reîncălzirea” exportului ar putea fi un semnal pozitiv privind revenirea cererii din zona economiei occidentale. Ar putea fi însă şi un puseu conjunctural de comenzi neplanificate care survin uneori la final de an.

Importurile de materii prime au regresat cu un punct faţă de luna trecută (56 faţă de 57). Stagnarea importurilor de materii prime semnalează că managerii nu aşteaptă un flux important de comenzi interne sau externe în lunile următoare.

 

FORŢA DE MUNCĂ

Numărul salariaţilor se află de 8 luni în zona de contracţie şi de trei luni la acelaşi scor de 48 de puncte. Managerii nu se gândesc la angajări la sfârşitul anului, ceea ce înseamnă că veniturile încasate de stat din impozitarea muncii vor rămâne la acelaşi nivel ca acum.

COSTURI ŞI VENITURI

Costurile de producţie au crescut însă de la 67 în octombrie la 69 în noiembrie. Este nivelul cel mai ridicat din ultimele 8 luni. Creşterea continuă a costurilor în ultima perioadă este un semnal îngrijorător pentru că în mod automat costurile se transferă în nivelul general al preţurilor şi creează inflaţie. Explicaţii pentru costurile mai mari ar putea fi creşterile salariale, dorinţa firmelor de a-şi majora marja de profit sau creşterea autonomă a preţurilor la import.

Preţurile încasate de firme pentru produsele lor au rămas la 55 de puncte în zona de creştere, la fel ca în octombrie.

 

 

AŞTEPTĂRILE

Indicatorul global de încredere a managerilor în sănătatea economică a industriei peste 6 luni a crescut de la 61 de puncte în octombrie la 64 în noiembrie. Dacă ne uităm însă la aşteptările sectoriale vedem un tablou mai diferenţiat. În luna noiembrie faţă de octombrie managerii au fost mai încrezători în creşterea producţiei şi a preţurilor pentru produsele lor. În schimb, s-au atenuat sensibil încrederea în creşterea exportului şi a importului de materii prime.

 

Articolul precedentCe se întâmplă cu programele Start-up Nation și Prima Casă?
Articolul următorMoneda națională recuperează terenul pierdut în fața principalelor valute