Guvernul a promovat un proiect de lege, privind prevenirea și combaterea spălării banilor, care asigură transpunerea obligatorie în legislația națională a Directivei UE 2015/849 prin care vor fi eliminate actiunile la purtător. Proiectul de lege este întârziat cu peste un an de la data limită, și nimic nu pare întâmplător atata timp cât numeroase averi dobândite netransparent, au fost construite sub paravanul acțiunilor la purtător.
Conform proiectului lege privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului aprobat de Executiv în şedinţa de joi, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni înregistrate în registrul comerţului vor trebui să efectueze conversia acţiunilor la purtător în acţiuni nominative şi să depună actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerţului. Neîndeplinirea obligaţiei de conversie de către societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni atrage dizolvarea acestora.
Directiva UE impune transparentizarea structurii capitalului social prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali și obligația statelor membre de a asigura cunoașterea, în orice moment, a acționarilor/asociaților. Totodată, legislația națională trebuie să prevadă pentru viitor obligația declarării beneficiarului real și în cazul asociațiilor și fundațiilor. De asemenea, trebuie să existe și o evidență centralizată a acestor beneficiari reali.
Beneficiar real, în sensul proiectului de lege, în cazul societăţilor comerciale este persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează o persoană juridică şi care deţine cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune sau participaţia în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%.
În prezent, informațiile privind identitatea asociaților societăților sunt înregistrate la Registrul Comerțului (societăți în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată), cele ale acționarilor societăților închise sunt înregistrate în registrele acționarilor sau la o societate de registru independentă, iar în cazul societăților tranzacționate pe o piață reglementată evidență se află la Depozitarul Central.
La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naționale ale beneficiarilor reali să fie interconectate, permițând astfel o transparență îmbunătățită a circuitelor financiare, atât național, dar și transnațional.
Proiectul introduce și obligația declarării beneficiarului real al unei asociații sau fundații la momentul formulării cererii de înscriere a acesteia în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție urmează să-și aibă sediul. De asemenea, este propusă și reglementarea obligației de a comunica Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real anual sau ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale acestuia, precum și a sancțiunilor aplicabile în caz de neconformare.
Cel mai mediatizat caz de îmbogățire prin deținerea și transferul de proprietate netransparent al acțiunilor la purtător este al liderului PSD, Liviu Dragnea. Dar beneficiarii acestei reglementări legale sunt mult mai mulți majoritatea cu conexiuni în cercurile puterii la vârf. De aici și dezinteresul pentru eliminarea din legislație a unei reglementări contrare demersurilor euro-atlantice de prevenire a fenomenlui de spălare a banilor.
În România această lege datează din 1990 și este una din primele adoptate. Uniunea Europeană a trecut de mai bine de zece ani la interdicția acţiunilor la purtător, de exemplu: Belgia, prin adoptarea la 1.01.2008 a „Act of 14.12.2005”, modificat la data de 21.12.2013; Cehia, prin „Act no. 134/2013 Coli.” din 1.01.2014, care a modificat Legea societăţilor şi a impus o serie de noi obligaţii societăţilor; Marea Britanie, prin adoptarea „Small Business, Enterprise and Employment Act” din 25.03.2015.
În Cehia, legea din 1.01.2014 a adus o serie de modificări legii societăţilor şi a impus noi obligaţii acestora din urmă. Legea impune ca, de la 1.01.2014, societăţile pe acţiuni să îşi creeze propriul website şi să posteze informaţii specifice. Societăţile cu răspundere limitată aveau libertatea de a decide sau nu crearea unui astfel de website. Aceste informaţii obligatorii trebuie să fie uşor accesibile.
Comments are closed.